Arhive autor: Vasile Lechințan

Primul Război Mondial 1. Scrisori ale soldaţilor români transilvăneni

Fiecare dintre noi, oamenii, avem nişte trepte bine marcate în viaţă, neprogramate în majoritatea lor, atât sufleteşti (în înţeles de totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale), cât şi spirituale (în înţeles de procese care aparține minții, rațiunii, intelectului). Una din


Primul Război Mondial – Scrisori ale soldaţilor români originari din dulcea Bucovină

În revista „Astra clujeană” am publicat în 2009 articolul „Satul românesc din Bucovina în scrisori din Primul Război Mondial. Dicţionar de cuvinte şi expresii arhaice”. Scriam atunci că din scrisorile soldaţilor români originari din dulcea Bucovină reiese o imagine vie


Lumea de la ţară este plină de miracole

Acasă, la ţară. Mă uit, din locul meu preferat din copilărie, de din sus de casă, spre sud, peste şura fostă a lui badea Iacob, la spectacolul colorării Parcului Mare din sus. Copacii prind să aibă îndrăgitele culori de toamnă


Minunile copilăriei…

Mă minunam, în copilărie, cât de frumoase erau toate fetele şi femeile de la noi din sat când le vedeam îmbrăcate de sărbătoare, la biserică şi „în sat”. La noi, a merge „în sat” înseamna a se aduna poporul, vara


Munci ţărăneşti şi cuvinte dragi din împărăţia copilăriei mele…

Ce minunată era lumea copilăriei mele, care o continua pe cea a strămoşilor, cu obiceiuri, fapte, credinţe, lucrări, munci, cuvinte dragi care să le cuprindă pe toate acestea, cu pitorescul şi prospeţimea de odinioară. Încă nu era nimic infestat, la


Împărăţia de aur a copilăriei

În copilărie, evident că nu suntem conştienţi de împărăţia de aur pe care o deţinem. Era suficient că dăm edicte şi toată lumea din împărăţie era la picioarele noastre. Şi aceasta, de la primele noastre edicte: „Adă apă!” (apa este


Fidelitatea celor de Acasă

Am ajuns Acasă, în comuna mea natală, Silivaşu de Câmpie, în preajma culesului de toamnă. Toată lumea de acolo, din ogradă şi grădină, m-a primit cu bucurie. Şi era multă lume vie şi dragă acolo. Miile, ce zic miile, milioanele,


Ciuma la Cluj din anul 1586

În secolul al XVI-lea, Clujul era un oraş „strălucit prin aşezare şi prin mijloacele sale şi prin abundenţa de toate bogăţiile şi prin negustori”. O spunea marele umanist de origine română Nicolaus Olahus, la 1537-1538. Umanistul italian Andrea della Valle


Timpul, în copilărie. O fericire fără de Timp

Copilăria este Ţara Fericirii noastre, eliberată de constrângerea Timpului. Am avut şansa, în copilărie, să mă raportez la Timp. Mergeam câteodată cu mama la vecinii de peste drum de noi, la badea Iacob şi lelea Anuţă şi, deoarece erau mai


Una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei

Poate cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o în cercetarea mea istorică de până acum, care implică demnitatea noastră istorică de români, şansa începutului unor relaţii armonioase interetnice în Transilvania, calitatea Justiţiei şi a actului de guvernare în România