Arhive categorie: Confluenţe istorice

Noul val istoriografic polonez despre originea românească a goralilor din Polonia…

Din nefericire istoriografia românească contemporană nu a produs niciun studiu serios în ultimii 35 de ani despre valahii gorali din Polonia. De la începutul secolului XX le putem aminti studiile lui Dumitru Mototolescu cu „Jus valachicum în Polonia” sau pe


Valahii gorali recuperați de noul val istoriografic polonez. Urmașii românilor, în vziunea lui Paweł Sendyka

În ultimii ani istoricii și etnologii polonezi încep să recunoască originea românească a minorității „gorale” din Carpații Păduroși. Ei fac conexiunea istorică și etnică dintre valahii gorali și românii din Țările Române. Un istoric și antropolog polonez din noua generație


Sociologul Kazimierz Dobrowolski – o perspectivă antropologică interbelică despre valahii gorali

În perioada interbelică istoriografia poloneză a avut o abordare destul de schematică și neaprofundată despre originile valahilor gorali din sudul Poloniei. Teoria istoricilor polonezi a accesat o paradigmă a istoricilor austrieci de la sfârșitul secolului XIX. Aceasta mergea pe următoarea


De la Postelnicul Stanciu la boierul Aurel Pleșoianu pe filiera urdăreană

De fiecare dată, când amintim despre gloriosul trecut al poporului român, suntem tentați să ne raportăm la istoria națională; mai exact, la acele mărețe evenimente puse, îndeosebi, în sarcina voievozilor și a domnitorilor, ca figuri reprezentative. Și, tocmai de aceea,


Valahii din Bihor, o regiune pastorală din Muntenegru. Recuperare istoriografică

Românii nu trăiesc doar în regiunea sau județul de astăzi Bihor din România, ci din evul mediu timpuriu a existat un cnezat sau o așa-numită „țară Bihor”, aflată în nord-estul statului de astăzi – Muntenegru. Din antichitate aici au trăit


Originile românești ale nobilimii poloneze de la sud de Cracovia. Viziunea istoricului Ludwik Wyrostek

Locuirea sudului Poloniei de către valahii gorali, în special zona ce cuprinde Carpații Păduroși, dar și în regiunile de dealuri și șes până la Cracovia, capitala Poloniei medievale, a dus la românizarea familiilor nobiliare slavo-poloneze. Aceast proces etnogenetic nobiliar polono-român


„Ius Valachicum” la valahii gorali din evul mediu. Perspectiva istoricului polonez Grzegorz Jawor

Din păcate foarte puțini istorici români s-au ocupat de istoria dreptului românesc sau de dreptul cutumiar la valahii gorali din Carpații Păduroși. Subiectul a fost atins tangențial de istoricii români Nicolae Iorga, Silviu Dragomir sau P.P. Panaitescu. Singurul care a


Papa Agapet al II-lea și cartografia medievală a Daciei Nordului – Dania, Scandia, Islanda și Groenlanda…

Este foarte interesant să descoperi documente papale și hărți medievale, unele chiar din antichitatea târzie, care vorbesc despre Dacia Nordului, un ținut mitic sau un regat care s-a numit la fel ca Dacia din spațiul geografic carpato-danubiano-pontică al lui Dromihete,


Teoria istoricului Teodor Filipescu, la 1906: Dacia Ripensis extinsă – vatra etnogenezei românești

Retragerea aureliană între anii 270-275 din Dacia traiană a atras după sine tot felul de controverse istoriografice de-a lungul vremurilor. Unii istorici teziști au susținut chiar teoria absurdă și imposibilă că Dacia a rămas fără locuitori, adică un pământ bogat


Limitele istoriografiei poloneze despre trecutul valahilor gorali din Carpații Păduroși

Istoriografia poloneză nu a depășit anumite limite ideologice etnico-politice privind istoria valahilor din sudul Poloniei. Elita poloneză și istoriografia poloneză i-a numit pe ciobanii și mocanii valahi din Carpații Păduroși cu etnonimul ”goral”, ceea ce înseamnă în slava populară și