Arhive categorie: Confluenţe istorice

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi …

Vorbindu-se despre expoziţia de artă şi cusături organizată în plin centrul Bucureştiului, în patru mari săli ale Cercului Militar de pe Calea Victoriei, s-a relevat faptul că „Femeia face Unirea. Rolul ei în această sfântă Unire a Patriei a fost …

Dintre membrii familiei Hurmuzaki, Eliza Sturdza și fratele său Constantin Hurmuzaki aveau posibilitățile financiare cele mai mari pentru a sprijini cauza românilor. Și sora lor Eufrosina Petrino avea o situație materială bună, însă avea de întreținut cinci copii, spre deosebire …

În prezenţa ataşaţilor militari ai SUA, Angliei, Franţei, Japoniei, Poloniei, Greciei, a peste cinci sute de reprezentanţi ai celor 169 de societăţi culturale româneşti din America, a zeci de români din Republica Ceho-Slovacă (din zona Maramureşului istoric, din dreapta Tisei), …

Prin decretul regelui Mihai I, la 14 septembrie 1940 statul român a fost proclamat „stat naţional-legionar”, condus de generalul Ion Antonescu, iar Mişcarea Legionară, condusă de Horia Sima, „singura mişcare recunoscută în noul stat”. În aceeaşi zi, s-a constituit un …

În timpul sovietizării şi comunizării plaiurilor voievodale, puterea stalinistă a realizat în viaţă  chemarea „Internaţionalei”: „Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”. Sub securea dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume au căzut nu numai închipuiţii „duşmani ai poporului”, dar şi …

„Până când va veni timpul potrivit pentru un atac, relaţiile pacifiste cu România trebuie menţinute, totuşi orice oportunitate trebuie folosită pentru a o izola diplomatic, iar o organizaţie iredentistă activă trebuie să continue să existe în Transilvania“. Organizaţia „Magyar a …

După eşuarea tratativelor româno-ungare de la Turnu Severin (24 august 1940), încercând „să evite cu orice preţ o criză în Balcani”, Joachim von Ribbentrop propune lui Galeazzo Ciano (26 august) convocarea, la Viena, a miniştrilor de Externe român şi ungar …

După ce a luat la cunoştinţă de conţinutul Aide-mémoire-ului guvernului ungar din 7 august 1940 prin care se arăta că „Ungaria n-a renunțat niciodată la recuperarea părților sale pe care România a pus mâna” că „starea de lucruri creată în …

Secretarul de stat Ernst von von Weizsäcker cere ambasadorului român la Berlin, Alexandru Romalo, ca România să înceapă cât mai curând să finalizeze rapid tratativele directe cu Ungaria şi Bulgaria. Presiuni asemănătoare face, la Bucureşti, şi ambasadorul german Manfred von …