Arhive categorie: Confluenţe istorice

Căderea Ierusalimului sub prigoana islamului…

Ordinul Cavalerilor Teutoni, ordin monaho-militar-masonic a apărut graţie instituirii Cruciadelor, la Acra în Palestina la finele veacului al XII-lea, în 1190, prin ajutorul financiar al negustorilor din Bremen şi Lubeck, care au pus piatra de temelie a Order der Bruder


Ungaria a fost de acord în 1938 pentru restituirea averii Fundaţiei Gojdu către români

În revista „Românul” de la Bucureşti, din noiembrie 1994, publicam articolul „Acordul dintre România şi Ungaria privind retrocedarea bunurilor fundaţiei Gojdu trebuie reluat”. Găsisem decretul, semnat la Bucureşti, în data de 5 mai 1938, de către regele Carol al II-lea,


Un Stalingrad românesc

Toți istoricii occidentali consideră bătălia Moscovei din decembrie 1941, când armata germană victorioasă a fost oprită la doar 30 de kilometri de Kremlin, ca momentul schimbării soartei războiului. Iar înfrângerea de la Stalingrad din ianuarie 1943 este considerată, ca momentul


„Civilizaţia” germană de la migratori la teutoni, la regi, la kaiseri şi mai departe

După tradiţia istorică pe care ne-a transmis-o marele Tacit aflăm că seminţia cea mai veche a Germaniei barbare, era aşezată între Rhen şi Vistula şi cuprindea peninsulele Danemarca, Suedia şi Norvegia, fiind formată din arimi, împărţiţi în trei grupe, ingaevones,


Urme româneşti în Budapesta…

Publicam în gazeta „Românul” de la Bucureşti, din aprilie 1997, o propunere privind destinderea relaţiilor româno-maghiare prin recunoaşterea şi acceptarea unor simboluri ale unei intersectări de viaţă comună din istoria celor două popoare. Arătam că mai ales în perioada dualismului


Dezmăţ politic românesc, într-un moment de răscruce al istoriei naţionale – toamna de groază a anului 1940

Publicam în Gazeta „Românul” de la Bucureşti, în decembrie 1996, un articol în care atrăgeam atenţia că cercetarea mai atentă a momentelor de răscruce ale istoriei româneşti, sub toate aspectele lor, mai ales politice şi morale, ne oferă o înţelegere


Basarabia, în disputa contondentă româno-sovietică din perioada 1964-1989

În august 1992, publicam în Adevărul de Cluj un articol intitulat „Problema Basarabiei în polemica (nediplomatică) româno-sovietică (1964-1989)”, după lucrarea lui Anton Mărgărit, „Rezistenţa Basarabiei”, la care am adăugat şi alte note. Anul 1964 pare a fi, după unii autori,


Origini protoromânești: romani bizantini, nu doar latini de la Roma!

Istoriografia noastră are de descifrat o nouă „enigmă și un miracol privind poporul român”, parafrazând pe marele istoric Gheorghe Brătianu: originea romano-bizantină în sinteza etnogenetică a neamului nostru. Din motive politice și istoriografice, ce țin mai degrabă de interese și


Ciuma la Cluj din anul 1586

În secolul al XVI-lea, Clujul era un oraş „strălucit prin aşezare şi prin mijloacele sale şi prin abundenţa de toate bogăţiile şi prin negustori”. O spunea marele umanist de origine română Nicolaus Olahus, la 1537-1538. Umanistul italian Andrea della Valle


Armata 11 germană în operaţiile militare din nordul şi centrul Basarabiei (iunie-iulie 1941)

O contribuţie importantă la înfrângerea trupelor sovietice din nordul şi centrul Basarabiei şi la flancul sudic al frontului germano-sovietic a avut şi Armata 11 germană, comandată de generalul Eugen von Schobert. Acţionând în cadrul Grupului de armate „General Antonescu” şi