Fiecare dintre noi, oamenii, avem nişte trepte bine marcate în viaţă, neprogramate în majoritatea lor, atât sufleteşti (în înţeles de totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale), cât şi spirituale (în înţeles de procese care aparține minții, rațiunii, intelectului). Una din cele mai frumoase şi mai emoţionante trepte ale mele a fost întâlnirea mea – mai bine zis norocul meu de a da de nişte scrisori în limba română primite şi unele trimise de soldaţi români transilvăneni în timpul Primului Război Mondial, documente păstrate la Arhivele Naţionale Cluj.
Am publicat în 2009, în revista „Astra clujeană”, un articol intitulat Satul românesc din Transilvania în scrisori din Primul Război Mondial. Dicţionar de cuvinte şi expresii arhaice. Culegerea materialului pentru dicţionar a fost una dintre cele mai emoţionante trepte/epoci ale vieţii mele sufleteşti şi spirituale. Scriam atunci că din aceste scrisori răzbate o interesantă frescă a lumii rurale româneşti din Transilvania, cu întreaga ei încărcătură de viaţă ţărănească simplă şi plină de demnitate şi frumuseţe, în care pulsează dorul şi sentimentul tragic pentru cei depărtaţi pe cine ştie ce fronturi ale monarhiei austro-ungare în acea conflagraţie cumplită care a fost Primul Război Mondial. Deosebit de emoţionante sunt scrisorile de acasă, dar şi cele de pe front, scrise cu suflet şi cu un condei din care gândurile şi sentimentele curg dintr-o răsuflare, adesea fără „încorsetările” regulilor gramaticale, pe prim plan situându-se comunicarea directă şi rapidă, setea de a informa şi de a cunoaşte măcar ceva despre soarta celuilalt. De aceea am şi lăsat în dicţionar cuvintele şi expresiile în forma originală din scrisori, explicaţiile în paranteze drepte îmi aparţin. Aici este sufletul românesc pur, limba cea sublimă a strămoşilor noştri, puritatea sentimentelor familiale, viaţa cea adevărată a satului românesc transilvănean. De remarcat nu numai lipsa regulilor gramaticale, care fac simpatic demersul ţăranului “scriitor de carte” – ţăranul îi zicea la scrisoare carte, ci şi pocirea adreselor unde se aflau bieţii soldaţi, pe front, sau spitalizaţi la Colegiul Unitarian din Cluj (fostul Liceu Brassai) (vezi foto), clădire transformată în Spital Militar, fie în alte locaţii. Un prim eşantion de cuvinte şi expresii arhaice este următorul:
a rămas pământul nearat – [?] epistolă făcută […] la al meu ibitu soţu la Oprişu Tagjeru şi iată soţie [soţule] dragă aţu facu de cunoştinţă că […] au rămasu pământul nearatu cel mai multu că te dore [doare] […] că vezi ogrăzile cele scumpe nearate şi pustii [soţia, către Opriş Teodor]. Dos 244, nr. 232;
acaftisflu [Acatistul = cărticică bisericească ortodoxă] – [?] V 7, „Călata mare” [Călata, com. Călăţele, CJ]: poza o am primit şi acaftisflu ţî loi aduce io când oi veni ţi la fi trimăs maica da Oniţa nu ştiut spune că ce ai zis (Ioan Roşca, către „Roşca Todor Unitarius Collegium Kolozsvár ”). Dos 244, nr. 271;
am mai mers 7 zile totu pe jos – 1915 noiembrie 1:Mult dorită şi îndepărtată soţie […] neam mutat de unde am fostu până acum am mai mers 7 zile totu pe jos („Puskas Peter 1/V Ladsturm Arbeiter Abthung Feldpt Nr-o 230”, către „D-sale Puskas Peterne [Peterne = soţia lui Petru]” din Ticu, CJ);
aşa sunt de însătată după Duminata – [?] XII 7: aştept să mă mai întâlnesc o dată cu dumneata să mai vorovim dulci cuvinte să mă mai mângâi că aşa sunt de însătată după duminata căci nu ne am putut întâlni în bîrgeu [Bârgău] şi nice în bistriţă [Bistriţa] când ai vinit pi la noi (Tănase Ravica din Susenii Bârgăului, către „Tekintetes gefr. Avram Moga Rhezerme spcital Obrect III No 56 Besterte Nasod [Bistriţa-Năsăud] locas”). Dos 244, nr. 242–243;
bade-tău – [?]: Şi la badetău tyirilă [Chirilă] nui scrie carte că neau scris că să duce deacole („Csirtz Nikolaej” din Gârdani, SJ, către „Csircz Vaszalika Răzărvă spital 52. Szoba Kolozsvár”). Dos 244, nr. 219;
Bălgradu [Alba-Iulia] – 1915 I 26, Cricău: şogore Isîdore […] să şti că pe cumnatu simion lo luatu cătană şi ruculueşte [este recrutat] la kluju şi cumnatu Costandin ruculueşte la bălgardu întra 16 februare (Popu Trăian din Cricău, ultima poştă Ighiu, către „Berbek Isidor”, Cluj, K u K haub […] Nr. 12). Dos. 245, f. 135–136;
bucate mândre – 1915 iunie 16: vă fac de cunoscut că pe aici e tare bună vreme şi sunt bucate mândre („Tyira Todor, Tabori posta 37, N. 51. R. 9 Kompane III zug”, către Lehene Petre, Lapupatak, azi Ruginoasa, CJ). Dos. 413, nr. 27–28);
cafei negru – 1915 iulie 7: Pre mult doriţii mei părinţi […] sunt cu Vasile înton loc numai sunt tare scumpe toate celea şi trebuie să ne cumpărăm pită că numa zupă ne dă deminiaţa kafei negru şi gol la amiaz zupă golă sara rişcaş cu on deca de comis [pâine cazonă] pe două zile banii trec tare (către „Roska Nikita”, Forgacskut, azi Ticu, CJ). Dos. 247, nr. 6;
căseni [toţi ai casei] – 1915 III 3 [Şomoştelnic, comitatul Târnava Mică]: 1915 Martie 3 află prea mult doritul meu soţ despre noi ai tăi căseni că suntem sănătoji […] vei şti Petre dragă că ipistola [epistola/scrisoarea] de la tine am primit ji foarte neam bucurat că te afli sănătos dară de o parte tare rău neam supărat înţălegând că te duc iară la năcazul cel mare care au trecut o dată peste tine cu mare cin [chin] şi durere dară rog pe bunul dumnezeu ca să te scape deo cel mare rău [Maria Zogorean din Şomoştelnic, către „Inft. Petru Avram Praha [Praga] III Thunavaul Nro 16 Spital c.r. [cezaro-regesc] ar. Tohoreskeho Frantis – kagskij Kloster [mănăstirea franciscană] Ciehia”]. Dos. 244 nr. 189;
ce vreme e pe acolo şi cum sunt bucatele – 1915 iunie 16: şi te rog, dorite vere, să-m scrii napoi, căci i căpăta cartea de la mine, îmi scrie că ce vreme e pe acolo şi cum suntu bucatele şi totu cele câte suntu în satu mi le scrie (vezi: bucate mândre);
Cristosu au înviat! – 1915 aprilie 4, Sighetu Marmaţiei: Dorită soţie Anică şi dragi copilaşi şi mamă, şogori şi şogoriţe aflaţi despre mine că până astăz în S. zîuă de Paşti mă aflu bine sunt sănătos lăudat fie bunul D-zeu […] şi zicu în epistolă Cristosu au înviat! („Hulpoi Nikulae”, către „Roska Anica de la tyik [Ticu, CJ] a lui Nikulae”. Dos. 467, nr. 20;
cu toţii din casă – [?] [Cuzdrioara]: dorit şi iubit al nostru fi[u] e Ioan ve şti şi despre noi că sântem sânătoşi cu toţii din casă şi îţ poftes nănasu dumitale şi nănaşa îţ pofteşte voie bună şi sânătate cu toţi din casă şi mătuşa Florică îţ pofteşte voie bună şi sânătate cu toţi din casă şi Cis Ion îţ pofteşte voie bună şi sânătate cu toţi din casă şi scritoru cărţi Matros Florică îţ pofteşte voie bună şi sânătate şi la cetitoru cărţi îi poftesc voie bună şi sânătate [Matrosi Ilie din Cuzdrioara, către fiul său „Inf. Matrosi Ion k u k Re ese ta III Kolozsvar”]. Dos 244, nr. 270;
cufăr – [?] II 17: Prea iubitiu nost fiu Vasalica Iată noi ai tăi iubiţ părinţ tată şi mamă şi soră suntem sănătoşi […] ai griji de nui pute mere la cuferu dă la Ioan Tyeie [cheia] săţ iei pita din cufer să nuţ putrăzească hainele (vezi: bade-tău);
da nu-s beteag rău – şi să faci bine frate sămi scri o carte să ştiu ca cum mai trăeşti şi cum te mai afli da nus beteag rău picioarele mă dor da nu rău. Dos. 244, nr. 276;
dacă ţî suşigală [de ceva = dacă ai nevoie de ceva] – [?] V 7, „Călata mare”: şi acaftisflu ţî loi aduce io când oi veni […] Şi dacă ţî suşigală de orce o poc [pachet] scrie că ţam trimite (vezi: acaftisflu);
de bună samă – [?] I 2: Prea Multu Doritul Meu soţu Gavrilă Află şi Despre mine Ieu a ta soţîe Ku numele Wesălină […] Ieu ţamu trimesu P[o]cu în Sibiu […] Dară Ieu ţamu trimesu Debunăsamă […] să Mă aştepţi Kă viu De bună samă şi Pe ziua de Krăciunu […] Dară eu viu De bună samă („Wesălină”, soţie, către Welikie Gavrilă Kuk Rezerve şpital Osszhong Kolojsvar”). Dos 244, nr. 214–215;
descânta la cap [pentru vindecare] – 1915: ş-a zisu [mama] că dacă taru [te-ar] lăsa acasă aru mai face oarice că taru [te-ar] mai fireca [freca] cu morătore şi cu canforu şi cu oţătu şi ţaru mai desicinta [descânta] la capu dară noi navemu ceţi face numai Dumezeu săţi ajute. Dos. 244 nr. 138–139;
Doamne, cum am plâns, de şi pământul pe su mine au plâns – [?] Iubit al meu Soţ Aronică […] cân am auzit căcş [căci] tye trimetye domnye cum am plâns gyeşi [de şi] pământu pisu minye au plâns dacă fiiind aprope şi să nu ne putyem ân tâlni ca şi hăi gyin bătaie [război/câmp de luptă] („Barb Eszti”din Strei, HD, către „Domnalui Barb Aron kórház 2 Melet 2 Szoba Unitáros kólegium U. P. Kólózsvár”). Dos. 255, nr. 32–33;
Dumnezeu să-ţi ajute şi să-ţi steie într-ajutor – [?] I 10: Epistolă în 10 Ianuare / Prea multu Doritul nostru nene / Vei afl[a] prin acestea puţine kuvinte / Despre noi kă până la fakerea acest / Mik epistolă ne aflam toţi sănătoş / Care sănătate rugăm pe bunul Şi înduratul D:ezeu să ţo deie / Şi ţie la mulţi ani buni şi feriţ / Şi D:zeu săţi ajute şi săţi steie / intrajutor şi D:zeu săţi deie / Sănătate să vii eară la kopiii / Acasă („Borkan Wasilie în Comuna vaideu u.p. szasvaros Hunead megy” [Vaidei, ultima poştă Orăştie, judeţul Hunedoara], către „Crăciun Iosif Spitalu a 3 aftelungu Vatra Dorni in Bokovina Nefelkele […]. Dos. 244, nr. 123;
e neaua până în vârvu căsii – 1915: Epistolă făcută în 14 Marte Prea mult dorit al nosutu fiu bun şi drag […] pe la noi tot ninje de 2 săptămâni şi e neaua până în vârvu căsii (părinţii, prin Horga Ana, din Bistra, către „Dumisale Bîrla Avram”) Dos. 225, nr. 190–191;
freca cu morătoare şi cu camforu şi cu oţătu [pentru vindecare] – 1915: Mult Doritu şi neuitatu alu meu soţu Georgie […] carite [carte] de la tine amu pirimitu şi mamu bucuratu văzându că eşti mai bine dară eu totu nu mă înucîredu înu carîte Giorgica dragă că mă temu să nu fi bitagu [beteag = bolnav] rău dar te rogu Georgica Dîragă cu tota inima sămi sîcîri [scrii] că cei de tine că eu nu pocu sîta [sta] de năcăjită pentru tine că mă temu de multe cele […] şa zisu [mamă-ta] că dacă taru [te-ar] lăsa acasă aru mai face oarice că taru [te-ar] mai fireca [freca] cu morătoare şi cu canforu şi cu oţătu („Nagykalota” [Călata], localitate în ştampilă, către „Coze Gorgie unitar Kligyon [Colegiul Unitarian] III emelet 7 sam Colojivar]. Dos. 244, nr. 138–139;
Galiţie – 1915 aprilie 4, Sighetu Marmaţiei: veţi şti că eu am venit cu un transport de muscani [ruşi] până aici şi după ameaz iar plecăm îndărăpt […] să vă grijiţi de ce aveţi că văd că îi scumpete mare în toate părţile şimi mai scrie acolo în Galiţie […] ce mai faceţi vă salut pe toţi Hulpoi Nikulae (vezi: Cristosu au înviat!);
graniţa rusului – [?] septembrie 22: şi lazere dragga […] mea trimis toma acuma carte şi mea scris că [e] la graniţa rusului şi o dus la lucru 5 înş de la noi (Borza Victoria din Ormindea, HD, poşta ultimă Boiţa, HD, către „Borzá Lázár Rezv. Spital Unitarus Kolegiuru – Tornaterem – Kolzsvar”). Dos. 245, nr. 300–303;
holdele aşa îs de frumoasă şi îs toate însticate – [?] mai 5: Episcolă făcută în şierişeriu [cierişeriu = luna mai] întra 5 Pria Multu Doritul Nostru îţ Dăm De Cunoscut Cum că Noi ne Aflăm toţi Sănătoş Care Sănătate ţo Poftim şi ţie să ţo Deie bunul Dumnezău şi ţie frate Dragă […] şi vei şti frate Dragă că şi holdele Aşa îs De frumosă şi îs tote în Sticate (către „Dumnisale Felado s. Neve Ruszu Partenie unitarius Kolegianu Masodik emelet 9 szam Koszutz lajoş utcsa U.P. Kolozvár”). Dos. 244, nr. 320–321;
ispitariu [spital] – 1917 mai 6, Austria: Epistolă fak[ută]. 6 Maiu prea mult dorite frate cu numele Korkes George, vei şti Despre al tău frate cu numele Korkes Costantin ca ma aflu în ispitariu în Austrea lângă Dunăre […] K.u.K. rezervă spital linci [Linz] Petrenum Urfi [?] Reg. N. 50. (“Dumisale Korkesiu George U.P Koloşvar Trupe spital Kolyegar in Kolosvar, Ungaia [Ungaria], Ardel” [Ardeal]. Dos. 244, nr. 276;
înbucurat – 1915: cartea de la tine am primito şi tare mam înbucurat auzin că mai vi acasă (un „prietin” din Remetea [localitate pe ştampilă], către „Medrea Simon Unitari kolegium II emel No 100 Soba Kolojvar). Dos. 244, nr. 275; epistolele dela tyine lyam primit sânbătă […] şi kând Milyau dat poştăriţa ătăta mam ân bucurat gye lyam sărutat gye bucurijie şi lyam rupt să lye csetyesc. (vezi: Doamne, cum am plâns…);
îndărăpt [înapoi] – 1915 III 3 [Şomoştelnic, comitatul Târnava Mică, cf. ştampila]: apoi petre dragă tri cărţ meai trimes ji în tote meai scris că să âţ trimet vo doi bani io cât am căpatat cartea ai dintâi minteni ţiam şi trimes unsprăzece corone 11 şi au stat patru zile pusti ji au vint îndărăpt şi acuma ân trizeci şi 1 am trimes pe telegram douăsprăzece corone 12 apoi dragă dacă nar vini nice ăştea atunci nam încătrău să mai dau că eu aji vre să vie cu tăt inima dară eu nam ce să fac. Dos. 244, nr. 189;
înduplică-te şi nu fi aşa tare la inimă – [?] XII 7: mi dor tare de dumnata şi nu am linişte că nu îm mai scrii nemic […] scriem cît să poate de Iute […] că nu am linişte o dulce dragă o nu mă lăsa neliniştită… înduplicăte şi nu fi aşa tare la Inimă (Tănase Ravica din Susenii Bârgăului, către Tekintetes gefr. Avram Moga Rhezerme spcital Obrect III No 56 Besterte Nasal locas). Dos. 244, nr. 242–243;
însticate – [?] mai 5: şi vei şti frate Dragă că şi holdele Aşa îs De frumosă şi îs tăte în Sticate (vezi: holdele aşa îs de …)
Kluji [Cluj] – [?] IX 27 [Cluj] Şi draga să şti că eu mis la spital în Kluji. Dos. 244, nr. 166;
lacrămile s-or porni – [?] [Cuzdrioara] când cartia o ceti lacrămile sor porni cum ni so pornit şi mie când ai mărs în cătunie (vezi: cu toţii din casă);
mă înştinbu – 1915 iunie 16: vă fac de cunoscutu că nu ni tare rău, că căpătăm pe zi unu jumătate comisu [pâine cazonă] şi mâncare tare bună şi haine amu 3 rânduri şi mă înstinbu şi le spălu io cându-s negre şi te rogu vere să spui la tata şi lela şi la surori că să-mi cumpere o câteva năfrămuţă şi să mi le trimată aici, la mini, că n-am cu ce mă şterge de asudori, că asudăm multu, că e caldu tare, şi te rogu vere să nu te uiţi să nu le spui şi le spune că să-mi trimată şi o brişcă, că mi-am perdutu care o-amu avutu (vezi: bucate mândre);
mărs în cătunie [mers în armată] – [?] [Cuzdrioara] astai cartia di pă mas fratyuc dintanoastră cas şi când cartia o ceti lacrămile sor porni cum mi so pornit şi mie când ai mărs în cătunie (vezi: lacrămile…);
mi tare dor de dumiata – [?] XII 11: şi mai departe dulce cunoscute şi Iubite pretine cum te mai afli dumeta că ieu a dumisale prea cunoscută şi dulce drăguţă mă aflu tare bine până amu numai mi tare dor de dumiata (vezi: aştept…);
mulţămesc la Bunul Dumnezeu – 1915 VII 15, Saraevo [azi Sarajevo, Croaţia]: până la momentul de astăzi mă aflu sanatos, mulţămesk la Bunul Dumnezeu (Flora Mitru, „Testung Art B.N. 2/1 Mars Kompagne, in Saraevo”, către Nica Gavrilă din Dolu – „Almas Daal” –, judeţul Cluj, azi jud. Sălaj) Dos. 437, nr. 7;
n-a / n-am păţit nimica – [?] II 13: prea mult Dorite tată Dragă […] mama a ajuns acasă joi cu ăl de 6 şi na păţit nimica până acasă şi nice noi nam păţit nimica acasă (Cizmás Maria, Şăuşa, MS, către Dumnisale Cizmás János, Unitarius Kollegium up. Kolozsvár). Dos. 244, nr. 218;
ne uităm în calea dumitale – [?] IX 22: Epistolă scrisă întra 27 Septeer pre mult doritul meu tată dragă iată eu a ta fetiţă victorie mă aflu sînătoasă care sînătate îţi poftesc şi dumitale să rînduie bunul Dumnezeu şi să îţi ajute să vii iară acasă că doamne dorumi de dumeta să te văd iară că de când teai dus dumeta tot tot ne uităm cu ioan în calea dumitale şi tot numai vi tată dragă şi iată de două luni să plineşte de cînd nai mai venit acasă (vezi: graniţa rusului);
niam / niamuri [rude] – [?] IX 27 [Cluj]: Epistolă Făcută în September în 27. La pria mult dorită verişoară Siia Şi eu a Dumitale văr Avram dela Paucinesd [Păucineşti, com. Sarmizegetuza, HD] vă Pofteşte la dumeta verişoară Siia şi la Ion a dumitale copil şi la văru Ion şi la Tâţa la fată vă poftesc Sănătate la Dumevoastă dragile mele de niamuri devă de bunul şi înduratul Du-zeu […] draga Verişoară trimitem o carte la mine Să ştiu şi eu că am pe cineva niam (adriesa mia Voinesk Avrám Unitarius Kolégiuni I emelet 7 Szoba Kulusvár, către Dom.Sale Mitulesc Siia U.P. Várhej Hunjad Megy Hácség Várhely [Sarmizegetuza, Haţeg, comitatul Hunedoara]);
nici o bucătură nu îmbucăm şi tot la dumneata [ne] gândim – [?] II 13: şi vai tată dragu meu nic o bucătură nu îmbucăm şi tot la Dumniata gând [im] (vezi: n-a / n-am păţit…);
noi cu cine om lăsa lăsare de post – [?] II 13: şi tată dragă Simion din tyirleiu [Chirilău, MS] a lăpădatului o murit acasă şi vai tată dragă cum am plâns că noi cu cine om lăsa lăsare de post (vezi: n-a / n-am păţit…);
nu am linişte – [?] XII 7: eu mă aflu Tare bine până acuma numai mi dor tare de dumnata şi nu am linişte că nu îm mai scrii nemic. dară te rog dulce dorite şi Iubite avram dacă ai voie apoi scriem cît să pote de Iute dacă să pote că nu am linişte o dulce dragă o nu mă lăsa neliniştită (vezi: înduplică-te…);
nu mai curmă – 1915: Epistolă făcută în 14 Marte Prea mult dorit al nosutu fiu bun şi drag […] pe la noi tot ninje de 2 săptămâni şi e neaua până în vârvu căsii şi tot ninje cu zi cu noapte numai curmă (vezi: e neaua…);
nu mai pot birui doru dumnisale – [?] XII 11: mi tare dor de dumiata şi nu mai pot birui doru dumisale şi cu părere de rău sunt că nu neam întâlnit cu dumiavostră cân aţ fost în bîrgău la noi (vezi: aştept…);
nu pociu fi fără focu în casă – 1914 XI 3: Epistola 30 November Priea mult dorite şi Iubite al meu soţu Waidian Ambrosie eu a ta soţie Maria mă aflu sănătate până în momentul de azi pe cum asemenea îţi poftescu şi ţie Ambrosie dragă […] miai scris că să nu vîndu din bucate da nam ce face că şi azi am trimesu 2 litre la Iernut sămi ieu lemne că nam nimic de focu şi e tare frigu de nu pociu fi fără focu în casă dară Ambrosie dragă eu altu nu mai vîndu orice facu că nici aceştia nu leaşu fi vîndut da e frigu tare şi nam cu ce face focu nimica (Anica Vaidian, mamă, şi Maria Vaidian, soţie, din Iclănzel, MS, către „Waidian Ambrosie”, soldat rănit în Cluj, fiu, respectiv soţ). Dos. 244, nr. 113–115;
nu te mai arăţ cu nemic cătră mine – [?] XII 7: of dulce dorite şi Iubite dragă […] mai scriem şi dumneata mie că ieu ţam mai scris tare multe cărţ şi nu te mai arăţ cu nemic cătră mine dară nu ştiu ce pote să fie ori nu leai primit ori dară nu vreiii să te mai răspuns cu mine… o dulce dragă avram Iubite eu ţam scris în totă ziua dumitale şi cu drag aştept să văd ai primit ceva di la mine ori nu şi cum te mai afli duminata (vezi: înduplică-te…);
numai atâta nu i-o fost dor la mama de dumniata până ce-ai închis uşa – [?] II 13: Epistolă de la Cizmas Maria făcută în Februar 13 pria mult Dorite tată Dragă […] mama o ajuns acasă joi cu ăl de 6 […] şi tată dragă numai atâta nu ia fost dor la mama de dumniata până ciai întyis uşa şi tată dragă aşa te rogă mama să faci bine să ne trimeţ câte o carte când i pute ca să ştim tată dragă că unde eşti şi cei cu dumniata că aşa ni de dor tată dragă de Dumniata şi vai tată dragă rău i fără Dumniata. (vezi: n-a / n-am păţit…);
păr din capul pruncilor – 1915 II 24: vei şti că 2 epistole am căpătat Tabori posta de-ale mari, în cea de-a 2-lea o au fost păru din capu pruncilor şi adresată de tine cumsăcade („Ofczirdinor Tyira Peter Schvere Haubert Division N-o 12 Batzi ter 2. Feldpost 43”, către „Dumnisale Roska Onyică”, Lapupatak, azi Ruginoasa, jud. Cluj). Dos. 468, nr. 4;
pe marţ de bună samă viu – [?] XII 11 îţ fac de cunoscut că pote oi vini în oraş pe duminică în 13 deţeber şi ai de grijă să ne întâlnim dară să pote apoi mă aştaptă la tren şi de cumva noi vini duminică apoi pe marţ de bună samă viu şi apoi mă aştaptă la tren […] dacă nu oi vini duminică apoi pe marţ desigur că viu (vezi: aştept…);
pe marţa ce vine – [?] XII 7: Dorite dragă avram […] îţ fac de cunoscut că oi vini în Bistriţă pe marţa ce vine în 15 deţeber şi să ai de grije dragă să ne tâlnim te rog dacă ai voie dragă să mă aştept la tren în 15 deţeber dimineaţa la 8 ore (vezi: aşa sunt de însătată după Duminata);
poruncit (prin cineva ceva) [a trimite vorbă să /nu/ se facă ceva] – 1915: te rgu [rog] să mi siciri [scrii] cumu eşiti [eşti] că eu amu virutu [vrut] să viu la tine da ma sipusu [spus] ione fani filari [?] că ai poruncitu tu pe jinerile badi că să nu mâi [trimit] piruncu [pruncu] nici să viu eu că nu lasă pe nime la tine da eu de nu mi sâpune [spunea] eu venemu că eu nu poci sâta [sta] de năcăjită şi mamu năcăjitu pentru ce nam isitatu eu vini să te mai vădu. Dos. 244, nr. 138–139;
prins la muscan [prizonier la ruşi] – 1915 V 28: prea Mult doritul Meu nepot îţi facu de cunoscut că amnţelesu că Mai spus de moşîto că afi prinsu la Muscan […] ieu am auzit de moşto veste rea de tot că afimurit dară ieu nuştiu .Dos. 230 nr. 145;
prins la rusu [prizonier la ruşi] – [?]: abel îi prins la rusu şi gjoregye a bătyicsenyi iară a venyit la urlab [concediu/permisie] pe 14 zile fii bun şi csere şi tu urlab numai pe doâ zile Că să ştii dragă da mult mi dor tyinye (vezi: Doamne, cum am plâns…);
puşcat cu glonţ de care împrăştie – 1915 aprilie 8: îţi fac de cunoscut că eu sunt în spital de 8 săptămâni şi 4 zile […] că am fost puşcat cu glonţ de care împrăştie şi s-o băgat pe un loc şi o eşit pe şasă şi s-o băgat şi în ciont şi on dărab o eşit şi susuoară şi ala glonţ când să sparge să aprinde şi m-o fript rău în spate, dar acum nu mă doare (Vajda Andrs/Vaida Indrei, R 51, K. N. 14 Wilhelminen spital filial II stock XVI Wien, către Lehene Peter, Lapupatak, azibRuginoasa CJ). Dos. 413, nr. 139–140;
să faci bine, maică dragă, să vii înaintea me – 1915 octombrie 25, Budapesta: Prea mult dorită mamă şi fraţi şi surori […] vă fac de cunoscut cum că am căpătat pocu [pachetul] să faci bine maică dragă să vii înaintea me la staţie […], că mergu la Sibii la cadari şi să vie şi Oniţa şi Nina şi Ionu, că mi doru de toţi. Aminu („Rusz Peter, Magan mernőkök korhaz [Spitalul inginerilor particulari], Varosligeti Foro nr. 6, Budapest”, către „Rusz Nastasie?”, Târguşor, CJ);
să fii ertători de toate – [?] XII 7: nu neam putut întâlni în târgu şi nice în bistriţă când ai vinit pi la noi dasră te rog dragă iartă că eu nu am ştiut că i vini că de a fi ştiut că i vini apoi nu aş fi mărs la bistriţă […] multă voie bună şi sânătate de la a dumitale dulce drăguţă Ravicuţă şi de la iubita eii mămucă dragă să fi ertetori de toate (vezi: aştept…);
să grijeşti de ce este pe acasă – [?] să nu da la nime nimicu Se grijeşti de ce este pe acasă („Nătrăpei Gligoru honvezdu Koelegim Morier Koloszvar”, către „Buzuman Solomiea, Sebişelu [Sebeşel, AB] Magureni, „judeţul Orăştie”). Dos. 244, nr. 223-224;
să mai vorbim dulci cuvinte – [?] XII 7: îţ fac de cunoscut că oi vini în Bistriţă […] să mă aştepţ la tren în 15 deţeber dimineaţa la 8 ore că ieu cu drag aştept să mă mai întâlnesc o dată cu dumneata să mai vorovim dulci cuvinte (vezi: aştept…);
să mă pomene la biserică – [?] Iubita me soţâe Se dai la popa popa [sic] 2 corone se mă pomene la beserică şi altă să nu da la nime nimicu (vezi: să grijeşti…);
să ne stâmpărăm [cu ceva] – [?] [Cuzdrioara]: frunză verde viorele nio trimes bagya inyele să ne stâmpărăm cu iele şi de mio trimete şi zece tot de doru lui num trece (vezi: lacrămile…);
să te arăţ cu o mică epistolă cătră mine ca să văd că ai primit ceva răspuns di la mine ori nu şi de aceia te rog dulce dragă dacă cumva ai primit ceva di la mine apoi nu mă uita şi îm dă răspuns în napoi […] că dacă aveţi voie apoi te mai arată cu o episotă către mine (Raveca din Susenii Bârgăului către „Teksitels Gefrai Avram Moga Resene spiital 6 brect III No 56). Dos. 244, nr. 237–238;
să-i iei tot cu bine – [?]: semi tremeţ vo carte se şitiu ce mai deznou pe acase şi ce mai facii Soţâe şi ai mei copii şi să nu baţâ copiii şi sei ei totu cu bine (vezi: să mă pomene…);
sunt puşcat pe din sus de ţîţă – 1915 iunie 13: Multu dorita me soţie şi dorita me mamă aflaţi despre mine al dumnevostă Fiu şi Soţucă eu sunt în Spitalu suntu puşcatu pe din sus de ţiţă de partea stingă („Conie George k.u.k. Mobil Rezerve Spital 4/4 Feld Post41”, către „Merlaş Anică”, Someş-Uilac, SJ). Dos. 422, nr. 3;
tămădit – 1915 aprilie 8: îţi fac de cunoscut că cum am fost rănit, dar acum m-am tămădit, da nu de tot (vezi: puşcat de…);
te uită să mă vezi – [?] XII 11: pote oi vini în oraş pe duminică în 13 Deţeber […] şi apoi mă aştaptă la tren dară dacă nu apoi te uită să mă vezi prin bistriţă dară nu uita vină te rog vină duminică la tren te uită bine că şi eu moi uita dacă oi vini (vezi: aştept…);
toate le pun la rînd numa sînătoasă să fiu – [?] septembrie 27, Ormindea, HD: lazer draggă de acasă să nute gândeşti nimica că eu toate le pun la rînd numa sînătoasă să fiu (vezi: graniţa rusului);
tomna [tocmai] io am fost gata – [?] V 7, Călata mare: Noi cartea de la tine o am primit şi tomna io am fost gata să viu la tine dară dacă neai scris nu vin până cându ni scrie (vezi: acaftisflu);
tuscinci [toţi cinci] [?] II 13: am plâns că noi cu cine om lăsa lăsare de post că noi om lăsa aici tuscinci dar Dumniata cu cine îi lăsa (vezi: n-a / n-am păţit…);
ţ-am făcut duminică slujbă – 1914 XII 2, Iclănzel [MS]: Epistolă din iclănzăl dintre 2 lea deţember de la mina Vaidian Anica Pria multu Dorite alu meu fiu […] am căpătat carte de la iluca şi el îi camu beteag că io împuns şi Ambrosie aşa mi de dor de tine de nu ştiu ce să facu şi de tine şi de iluca şi ambrosie ţamu facut duminecă slujba şi ţie şi la iluca şi mai departe mă închin de sănătate eu a ta mama şi teteto Gavrilă şi copila Mariuca şi Maria soţie a ta şi să închină de sanatate nica şi ioan şi iosiv ai dumitale prunci şi mă încinu de sanătate eu scritorul de carte George Muresan şi tisto Sie şi Ravica şi varăta Ruzalia cu toţi îţi poftescu bine şi sănatate Amin […] Eu a ta mamă Ambrosie dragu mami mei scris să te ertu că pote că meai greşitu da te ertu dragu mami cu toată inima şi cum am căpătatu cartea de la tine minteni ţam făcut o slujbă la capuş şi una la iluca că amândoi sunteţi beteji şi mă înkin de sănătate eu a ta dulce mamă şi a ta iubită Soţie Marie cu Anica şi cu Iosucu şi cu Sivu şi îţi poftim tot bine şi sănătate. (vezi: nu pociu fi fără focu…);
ţug [pluton] – 1915 iulie 7: pre mult doriţii mei părinţi […] nu vă supăraţi că a fi cum vre Bunul Dumnezeu […] şi ne portă tare rău cătanele că avem un ţug comandant rău de român şi ieste unu de ungur şii mai bun (vezi: cafei negru);
visăz rău [pe cineva] – 1915: Georgică Dragă cu totă inima sămi sîcîri [scrii] că cei de tine tine că eu nu pocu [pot] sîta [sta] de năcăjită pentru tine că mă temu de multe cele şi mă tot visăzu rău cu tine înu totă nopite [noaptea] totu cu tine emu bau [bai = îngrijorare]
Lasă un răspuns