Arhive autor: Cezar Adonis Mihalache

Cum vor unii să ne ia sub „protectoratul” lor: Tăcerea corbilor (de) pe lângă merindele lăsate la îndemâna tâlharilor…

Singurul lucru pe care CCR ar fi trebuit să-l analizeze, în contextul alegerilor electorale, ar fi trebuit să vizeze grava imixtiune a Comisiei Europene în treburile interne ale României. Pentru că riscul uriaș de confiscare a țarii, produs prin această


Colivă, nu pentru, ci aproape ca din trup de țară…

Astăzi, sistemul se teme că pierde… Simte că pierde… Și cum nu poate lua în considerare o asemenea alegere a românilor (pe fond, dreptul lor de a alege) ar pune și arma în mâna unor tribunale de sistem… Să-i curețe,


Deja nu mai vorbim despre liniștea lumii, nici măcar de pacea ei, ci de neextincția ei din sine…

La drept vorbind, cam așa a început și procesul de anonimizare a ONU… Prea multe decizii independente de interesele finanțatorilor din umbră, prea multe lezări de orgolii ale unor nume și ale unor decidenți ai jocurilor internaționale… Și da, prea


A mai plecat un prieten al Națiunii: Aviatorul Georges Craioveanu

A fost mereu alături de noi… De Națiunea și Țara pe care le-a divinizat… Prezent adesea în paginile ziarului „Națiunea”, prin crochiuri social-economice, continuându-și peste ani pasiunile lui de o viață… Zborul și aplecarea de cronicar al vremurilor… Ca o


Evadarea din UE…

Este tot mai evidentă reconfigurarea… Reorientarea unor state europene, dacă nu spre un „exit”, comun sau individual, din UE, cel puțin spre aderarea către alte blocuri, structuri, asocieri poate cu mai multă personalitate juridică decât are „de facto” Europa. Și


Viitorul pe care, deja, nu doar că începem al nu-l mai vedea, dar nici măcar a ni-l mai imagina…

Să ai resursele tale „clasice”, cărbune, petrol și gaze naturale, pentru producerea energiei electrice, dar să ajungi să plătești cele mai mari tarife la curent din Europa, fie și pentru un singur minut, înseamnă că nu mai ești în locul


Să nu ne fie soarta din „lac” în „puț”…

Și ăla din urmă, în cele din urmă, tot unul „imperial”, despotic, agresiv…. Chiar dacă nu neapărat „rusesc”… Pentru că, la cât de bine ne-am lăsat jucați pe mâna Bruxelles-ului, cam pe acolo suntem… Și să nu trezim (că tot


Când noua ordine mondială va fi, din nou, cea veche…

Sigur, ca paradigmă, ca jocuri pe tablele de șah ale lumii, ca reîntoarcere și respectare a unor minime principii de neagresiune și colaborare, chiar și la nivel de conflicte (economice, politice, sociale), ca extirpare a cancerului cultural și social al


Poate chiar acelea să fie vremurile „de pe urmă” pentru noi: fără cocardă și inimă-n piept…

Nu, să nu credem că mai avem timp… Că va mai trece destulă vreme până când vor da la iveală următoarea spurcăciune din dicționarul lor de gheșefturi… Și că mai avem destule ceasuri să ne facem că nu vedem, iar


Toți pentru „unul” dar nu și totul (aceluia!) pentru toți…

Ce știu ei și nu știm noi?!… Cam despre asta este vorba, la drept vorbind, în proiectul UE de creare a unui serviciu de informații european. „Secret”, dar nu având informațiile obținute, centralizate și analizate puse, de drept, „la comun”.