Arhive autor: Vasile Lechințan

Personalităţi culturale şi politice româneşti şi maghiare din Cluj răspund la ancheta „Ce doriţi României-Mari de Anul Nou [1925]”?

În anul 2017, publicam în revista clujeană „Oraşul” o parte din răspunsurile la această anchetă a cotidianului „Înfrăţirea” care apărea la Cluj. Tema este foarte interesantă şi surprinde acest sondaj în lumea idealurilor fiecăruia de a vedea o Românie viitoare


Comori istorice şi de artă româneşti deţinute de Austria

După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, una din problemele importante ale tratatelor de pace cu Austria şi Ungaria fost restituirea documentelor de arhivă şi a comorilor istorice şi de artă din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, luate în


Mi-e dor de acea iubire dintre oamenii din satul meu de altădată

Te întâlneai pe drum/adică pe stradă cu cineva, erai bucuros că-l vezi şi că era bine şi sănătos şi că te acceptă cu un zâmbet. Te vedeai cu mulţi la biserică sau la Căminul Cultural, sau la joc/dans în Parc,


Oameni „de treabă” şi „oameni de omenie” în lumea satului românesc de demult

În copilăria mea, mama m-a orientat – deseori poate fără să-şi dea seama, vorbind de ei cu mare admiraţie şi mulţumire sufletească -, spre ce fel de oameni te poţi baza în viaţă, şi anume pe oameni de treabă şi


Comori istorice şi de artă româneşti deţinute de Ungaria

După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Ungaria nu a respectat tratatele internaţionale şi nu a restituit României importante comori istorice şi de artă, prevăzute în aceste tratate. Astfel, în tratatul de pace de la Trianon din 1920 se


Eliberarea prin Cultură

Trăind în cercul nostru strâmt, în care azi …nenorocul ne petrece, avem, totuşi, la îndemână o şansă uriaşă de a ieşi din acest cerc, şi anume eliberarea, libertatea prin Cultură. Am ajuns timpurile în care şansa nu o are doar


Baza administraţiei locale în Transilvania

Trebuie să consemnăm o realitate istorică surprinzătoare şi neafirmată deschis până în prezent, şi anume că, din Evul Mediu timpuriu încoace, baza administraţiei locale în Transilvania a fost întotdeauna majoritar românească. De ce din Evul Mediu timpuriu? Pentru că atunci,


Vă iubesc, dragi cuvinte româneşti preluate de la părinţi. Acum ştiu cum v-aţi format (III)

Pe lângă crearea numeroaselor prefixe şi sufixe, poporul a creat minunata sa limbă şi prin alte procedee: derivare regresivă, compunere şi schimbarea valorii gramaticale, aflăm tot din valoroasa carte apărută sub egida înaltului for ştiinţific românesc Academia Română, Institutul de


Vă iubesc, dragi cuvinte româneşti preluate de la părinţi. Acum ştiu cum v-aţi format (III)

Minunată şi deosebit de bogată creaţie a poporului nostru este limba română! De la bătrânii noştri Varlaam şi Dosoftei, Ureche şi Costin până la noi, toţi cei care au umblat cu pana, nu au avut altceva de făcut decât să


Vă iubesc, dragi cuvinte româneşti preluate de la părinţi. Acum ştiu cum v-aţi format (II)

Sufixele Limba română este foarte bogată şi în privinţa numărului de sufixe şi a derivatelor sufixelor. 1) Sufixe moştenite de la limba latină: -Sufixul –a este al verbelor în limba română, foarte întâlnit, creat din substantive, dar şi din adjective