Vă iubesc, dragi cuvinte româneşti preluate de la părinţi. Acum ştiu cum v-aţi format (III)

Minunată şi deosebit de bogată creaţie a poporului nostru este limba română! De la bătrânii noştri Varlaam şi Dosoftei, Ureche şi Costin până la noi, toţi cei care au umblat cu pana, nu au avut altceva de făcut decât să pună pe hârtie această operă superbă a neamului lor, când „biruit-a gândul” că e vremea şi a creaţiei noastre ca indivizi cu drepturi depline de a fi. Pentru că a fi înseamnă creaţie. A vegeta nu înseamnă nimic, doar neant. Şi poporul nostru s-a dovedit că a fost, pentru că a creat. Care sunt, în continuare, următoarele sufixe (de adăugat la sufixele după origini din părţile I şi II)?

1.Sufixe moştenite de la limba latină:

-Sufixele –et [primul sens] (-ăt), din latinul –itus, de exemplu, la cuvinte de origine latină (cel mai multe): bocet, plânset, suflet, tunet etc., şi la cuvinte de origine slavă: trăsnet, scrâsnet, etc., de origine onomatopeică: vuiet, vaiet etc.

-Sufixul –et [al doilea sens], din latinul –etum, de exemplu: la cuvinte de origine latină: pomet, sălcet, etc., şi la cuvinte de origine slavă: măslinet, etc., de origine autohtonă, comună cu albaneza: brădet, etc.

-Sufixul –i, cu varianta –î, din latină, în special din cuvinte care se termină cu – ire, eliminându-se -re, astfel s-au format numeroase verbe în limba română, de exemplu: la cuvinte de origine latină: auzi< lat. audire, veni< lat. venire, sări< lat. salire, etc., şi la cuvinte de origine slavă: boieri, glumi, goli, etc., de origine autohtonă, comună cu albaneza: găti, moşi, înmuguri, etc., la cuvinte de origine maghiară: beteji, mesteşugi, etc., la cuvinte de origine turcă: buluci, duşmăni, etc., la cuvinte de origine onomatopeică: bulbuci, etc., la cuvinte de origine greacă: folosi, tipări, etc.

-Sufixul –ime, din latinul –imen, de exemplu: la cuvinte de origine latină: adâncime, ascuţime, înălţime, ţărănime, etc., şi la cuvinte de origine slavă: boierime, prostime, etc.

-Sufixul –inţă, din latinul –entia, de exemplu: la cuvinte de origine latină: credinţă, cunoştinţă, fiinţă etc., la cuvinte de origine slavă: nădăjduinţă, silinţă, etc., la cuvinte de origine maghiară: făgăduinţă etc., la cuvinte de origine neogreacă: folosinţă, etc.

-Sufixele –(i)or (cior), (i)oară (cioară), -(i)şor, -(i)şoară (uşor), din latinele –eolus, -iolus, de exemplu: la cuvinte de origine latină (preponderente): acrişor, frăţior, frunzişoară, vântişor, binişor, etc., la cuvinte de origine slavă: târguşor, mânăstioară, etc., la cuvinte de origine autohtonă, comună cu albaneza: mânzişor etc, la cuvinte de origine maghiară: gămălioară etc.

-Sufixele –mânt (-minte), din latinul –mentum, de exemplu: la cuvinte de origine latină: aşezământ, îmbrăcăminte, rugăminte, etc.

-Sufixele –it, -ărit, din latinele –or, -oris, de exemplu: la cuvinte de origine latină: fumărit, oierit, văcărit, etc., la cuvinte de origine slavă: boierit, dijmărit, etc., /slavă: cârciumărit, etc.

-Sufixul –oare, din latinul –itus, puţin productiv, de exemplu: licoare, răcoare, etc.

-Sufixele –oi, -oaie (-oanie), din latinele –onea, -onia, de exemplu: la cuvinte de origine latină: vulpoi, cămăşoaie, ursoaie, greoi, broscoi, etc., la cuvinte de origine slavă: slugoi, gâscoi, etc., la cuvinte de origine maghiară: găzdoaie, etc, apoi în antroponime: Mirceoaia, Grecoaia, etc.

-Sufixele –os (-cios, ca variantă la -os), -cios (cu variantele -ăcios, -icios) sunt moştenite din latină, Sufixul –os vine din latinul –osus, -a, de exemplu: friguros< lat. frigorosus, păros< lat. pilosus, umbros< umbrosus, somnoros, tebuincios, înnecăcios, urâcios, delicious, cuviincios, etc, apoi în antroponime: Bărbos, etc. şi toponime: Ruginoasa, Tinoasa etc.

-Sufixele – (a/â/e/î)re din latină sunt foarte numeroase atestate în secolele XVI-XVIII, de exemplu: adăpare, alergare, hotărâre, pârâre, sălăşluire, aprindere, priveghere etc.

-Sufixele –(t)or (-ător, -etor, -itor, -âtor, -otor), (iu), -toare, moştenite din latinele –tor şi -torius, foarte numeroase atestate în secolele XVI-XVIII,, de exemplu: arător< aratorius, dator< lat. debitorius, scriitor, gânditor, cititor, amăgitor, dojenitor, târâtor etc.

-Sufixele –tor [al doilea sens şi valoare] (-ător, -etor, -itor), -(t)oare [alt sens] (-ătoare –etoare, -itoare), moştenite din latinele –torius şi, probabil, -tor, de exemplu: spălător, răşchitor, cumpărătoare, judecătoare, adăpătoare, scăldătoare etc.

-Sufixele –ură (-ătură, -etură, -itură, -otură, -tură), moştenite din latinele –tura şi -sura, foarte numeroase, de exemplu: arătură< lat. aratura, arsură< lat. arsura, faptură< lat. factura, frictură< lat. frictura, legătură< lat. ligature, simţitură, tăietură etc.

2. Sufixe create după model trac (după unii lingvişti) sau după model latin (cf. alţi lingvişti):

-Sufixele –e(ş)aşte, -aşte, iaşte, formate după model trac (Al. Graur) sau latin (Iorgu Iordan), de exemplu: româneşte, domneşte, greceşte, hoţeşte, latineşte, îngereşte, părinteşte, creştineşte, nebuneşte, prosteşte, etc.

3. Sufixe provenite din slavă:

-Sufixele –eţ, -areţi, -uleţ, provenit de la slavul –ete, de exemplu: glumeţ, gruieţ, podeţ, îndrăzneţ, măreţ, etc.

-Sufixul –ice, provenit din slavă, puţine, de exemplu: găurice, măgurice, pitulice, etc.

-Sufixul –ici, provenit din slavul –ič, puţine, de exemplu: măscărici, Drăghici, Şeptilici, etc.

-Sufixul –ilă (varianta I), provenit din slavul –i(d)lo, foarte puţine, de exemplu: gropilă, movilă, etc.

-Sufix –ilă (varianta II), provenit din slavul –ló, de exemplu, în antroponime: Negrilă, Fraţilă, etc.

-Sufixul –işte, provine din vechea slavă: ište, de exemplu: linişte, gunoişte, în toponime: Cânepişte, Măzărişte, etc.

-Sufixele –iţă, -uliţă, provin din vechea slavă: ica, de exemplu: călugăriţă, cojocăriţă, porumbiţă, uliţă, etc., apoi în antroponime: celebra Coana Chiriţa. Voichiţa, Ştefăniţă vodă, Smărăndiţa lui Creangă, etc., apoi în toponime: Cetiniţa, Moldoviţa, etc.

-Sufixul –nic, provine din vechea slavă: -nik, de exemplu: darnic, falnic, logodnic, puternic, jalnic, etc.

-Sufixul –uí, cu accentual pe i, provine din slavul -uja, de exemplu: legiui, găzdui, jelui, preţui, etc.

-Sufixul –uşcă, provine din vechea slavă: -uška, puţin productive, de exemplu: biciuşcă, în antroponime: Andruşca, Mândruşca, etc.

4.Sufixe de origine bulgară:

-Sufixul –iv, puţin productiv, provine din bulgarul – ivŭ, de exemplu: milostiv, uscăţiv, etc.

-Sufixul –niţă, provine din bulgarele – inica< -inŭ + ica, de exemplu: cădelniţă, clopotniţă, tiparniţă, etc.

5.Sufixe provenite de la limba maghiară:

-Sufixele din maghiară şi de origine necunoscută –lui (-ălui, -ului), de exemplu: preţălui, celui, muşlui, etc.

-Sufixele –şag (-işag -uşag), din maghiarul –ság, de exemplu: furtişag, birşag, etc.

-Sufixul –şug (-şig), din maghiarul –ség, de exemplu: meşteşug, vicleşug, etc.

6. Sufixe de origine multiplă:

-Sufixele –ie, -ărie, -ulie, provin din latinul –ia, din slavele –ije, -ijie şi din grecul – ια, de exemplu: prietenie, făţărnicie, vrednicie, vinovăţie, bucurie, frăţie, moşie, viclenie, măciulie, călărie, etc.

-Sufixul –ină, din latinul –inus, -ina şi din slava veche –ina, de exemplu: rogojină,stupină, etc.

-Sufixul –iu, moştenit din latinul –ivus, probabil şi din –ineus, influenţat probabil şi de turcescul i, de sufixul –ui, etc., de exemplu: timpuriu< lat. vulgară temporivus, vişiniu, mijlociu, etc.

-Sufix

7.Sufixe de origine controversată:

-Sufixul – eş, de origine controversată. A mai fost amintit în paranteză ca variantă secundară la sufixul –aş (-eş), provenit din slavă (de la sufixul -aš), din maghiară (-ás) şi probabil autohtonă, dar se delimitează cele două prin origine şi valori. Sufixul – eş este şi el de origine probabil multiplă, slavă şi maghiară şi din substratul geto-dac, precum în hidronimele Argeş, Mureş, Someş (cf. Hasdeu), dar nu se poate proba că în toponime (hidronimia este o ramură a toponimiei) este vorba de acelaşi sufix –eş ca în substantivele comune şi în antroponime, aşadar, hidronimele sunt neanalizabile (cf. autoarelor Sufixelor). Exemple de cuvinte cu sufixul –eş: ţepeş (de la ţeapă, cuvânt probabil autohton, vestit în mediul românesc şi chiar universal prin numele voievodului Vlad Ţepeş), leneş (de la cuvântul de origine slavă lene), chipeş (de la cuvântul de origine maghiară kép=chip creat româneşte chipeş, nu de la maghiarul képes=capabil/ reprezentant, termenul românesc este în special pentru aspect fizic frumos, arătos), trupeş (de la cuvântul de origine slavă trup), rareş (mai puţin utilizat, cu sens de cu păr rar, dar vestit prin antroponimul Petru Rareş), sameş (funcționar administrativ din trecut, îndeplinind funcția de contabil, casier etc., cuvânt din magh. szám, cf. DEX), lateş (de la cuvântul de origine latină lat, inclusiv în nume proprii: Lateş), Lapteş (antroponim) etc.

-Sufixul –icesc, de origine controversată, fie din rusă: -iceskii, fie format pe teren românesc cu ajutorul sufixului –esc, etc, de exemplu: duhovnicesc, catolicesc, etc.

-Sufixele –iş, cu varianta –âş sunt de origine controversată, fie de provenienţă maghiară, fie sârbă, de exemplu: acoperiş, măritiş, pârâş [reclamant], etc., şi în toponime: Plopiş, Păltiniş, Aluniş, etc.

-Sufixele –uş, -uşă sunt de origine controversată, probabil autohtonă, tracă, de exemplu: bărbătuş, mănuşă, cărăuş, etc.

8. Sufixe de origine neclară, incertă:

-Sufixul –ete, un autor îl derivă de la latinul –ittus, cu înţeles diminutival, alţi autori îl considera creat pe teren românesc cu un singular refăcut după pluralul –eţi, de exemplu: sângerete, cucuiete, etc., şi în antroponime: Scorobete, Frunzete, etc.

-Sufixul –iş, de exemplu: costiş, cruciş, făţiş, furiş, etc.

-Sufixele –ui [alt sens, aici cu accentual pe u], -uie, de exemplu: pistrui, tăhui, cămăşuie, în toponimul Cetăţuie

-Sufixul –uţ(ă), de exemplu:

9. Sufixe create în română pentru formarea de verbe din substantive, adjective, adverbe:

-Sufixul –oşa, foarte puţin productive, de exemplu: însetoşa, unturoşa, etc.

Acestea sunt prefixele şi sufixele atestate încă din secolele XVI-XVIII şi desigur că majoritatea celor principale s-au format odată cu formarea poporului român.

(Foto: Cazania diaconului Coresi)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*