Arhive autor: Vasile Lechințan

Vă iubesc, dragi cuvinte româneşti preluate de la părinţi. Acum ştiu cum v-aţi format!

Nu ştiu cum mi-am însuşit eu, de mic copil, limba cea dulce a mamei şi a tatălui meu, limba ce se vorbea în casa noastră, în satul meu natal, Silivaşu de Câmpie, minunata limbă cea de toate zilele, pe care


Urme româneşti în Budapesta…

Publicam în gazeta „Românul” de la Bucureşti, din aprilie 1997, o propunere privind destinderea relaţiilor româno-maghiare prin recunoaşterea şi acceptarea unor simboluri ale unei intersectări de viaţă comună din istoria celor două popoare. Arătam că mai ales în perioada dualismului


Ţăranii din satul copilăriei mele, la oraş

Cât de fabuloasă mi se părea mie, copil fiind, plecarea la oraş, cu treburi, a părinţilor, unde erau toate bunătăţile şi frumuseţile lumii, de vreme ce mama mea venea de acolo cu bomboane (pe ciocolată nu „prăda” banii, pentru că


Dezmăţ politic românesc, într-un moment de răscruce al istoriei naţionale – toamna de groază a anului 1940

Publicam în Gazeta „Românul” de la Bucureşti, în decembrie 1996, un articol în care atrăgeam atenţia că cercetarea mai atentă a momentelor de răscruce ale istoriei româneşti, sub toate aspectele lor, mai ales politice şi morale, ne oferă o înţelegere


Basarabia, în disputa contondentă româno-sovietică din perioada 1964-1989

În august 1992, publicam în Adevărul de Cluj un articol intitulat „Problema Basarabiei în polemica (nediplomatică) româno-sovietică (1964-1989)”, după lucrarea lui Anton Mărgărit, „Rezistenţa Basarabiei”, la care am adăugat şi alte note. Anul 1964 pare a fi, după unii autori,


Caragiale la Cluj, în 1903. “Voi vă gândiţi bine, dar scrieţi…rău!”

În anul 1998 publicam în „Monitorul de Cluj” un articol despre vizita marelui clasic al dramaturgiei româneşti Ion Luca Caragiale la Cluj, în anul de graţie 1903. M-am bucurat să descopăr despre acest eveniment într-o relatare a lui Constantin Pavel


Tatăl poetului Ştefan Octavian Iosif, eroul unei manifestaţii româneşti la 1848 în Odorheiu Secuiesc

Una dintre cele mi luminoase bucurii spirituale pe care le-am trăit la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj prin anii `80 a fost cercetarea minunatei publicaţii româneşti din secolele XIX-XX, de până la Marea Unire din 1918, “Gazeta Transilvaniei”, fondată de


Primul Război Mondial 1. Scrisori ale soldaţilor români transilvăneni

Fiecare dintre noi, oamenii, avem nişte trepte bine marcate în viaţă, neprogramate în majoritatea lor, atât sufleteşti (în înţeles de totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale), cât şi spirituale (în înţeles de procese care aparține minții, rațiunii, intelectului). Una din


Primul Război Mondial – Scrisori ale soldaţilor români originari din dulcea Bucovină

În revista „Astra clujeană” am publicat în 2009 articolul „Satul românesc din Bucovina în scrisori din Primul Război Mondial. Dicţionar de cuvinte şi expresii arhaice”. Scriam atunci că din scrisorile soldaţilor români originari din dulcea Bucovină reiese o imagine vie


Lumea de la ţară este plină de miracole

Acasă, la ţară. Mă uit, din locul meu preferat din copilărie, de din sus de casă, spre sud, peste şura fostă a lui badea Iacob, la spectacolul colorării Parcului Mare din sus. Copacii prind să aibă îndrăgitele culori de toamnă