Arhive autor: Vasile Lechințan

Cum s-a încercat să se tragă sforile peste capetele românilor transilvăneni în prima jumătate a secolului al XVII-lea

Cea mai cunoscută şi mai odioasă astfel de acţiune, ştiută de toată lumea, este cea care a dus la Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940 şi de către reprezentanţii României, ţara noastră era pusă în faţa faptului


Un Jurnal zguduitor despre Clujul primelor zile de ocupaţie fascistă ungară, septembrie – octombrie 1940 (VI)

În ultima parte a Jurnalului său, profesorul Ioan Văleanu descrie cumplita degradare a vieţii sociale în Cluj şi în Ardealul ocupat. Se retrag trupele de leventişti şi se instalează armata permanentă, formată din Oameni săraci, rău îmbrăcați”. Profesorul Văleanu îl


Unde ne sunt speranţele?…

După decembrie 1989 nu m-am gândit niciodată că nu se vor realiza speranţele de creare a unui climat de armonie interetnică în ţară, de înţelegere perfectă cu concetăţenii maghiari pe baza respectului reciproc şi a comuniunii şi interferenţei nobile în


Secole întregi de izolare a românilor de cultura occidentală. Partea bună este că ne-am păstrat identitatea naţională

Culmea este că noi, românii, răspândiţi pe tot teritoriul „de la Nistru pân’ la Tisa”, fiind „o prelungire a latinităţii până în pragul Europei orientale”, ne-am trezit la un moment dat, prin ortodoxie, izolaţi de lumea occidentală – spune omul


Uluit de laşitatea, incultura şi deruta unor români…

Sigur că nu mai avem timp de menajat pe nimeni, nici de ascuns sub preş unele atitudini ale conaţionalilor noştri. Acesta e adevărul: nu mai avem timp, pentru că nu putem continua la nesfârşit cu târârea bietei noastre ţări prin


Transilvania, întotdeauna o ţară românească!

Trebuie precizat faptul că sintagma de „ţară românească” dată aici Transilvaniei se referă la aspectul etnico-lingvistic general al ţării: majoritatea locuitorilor au fost întotdeauna românii, majoritatea absolută a toponimelor sunt româneşti, limba română s-a impus ca veritabilă limbă oficială, nerecunoscută,


Un Jurnal zguduitor despre Clujul primelor zile de ocupaţie fascistă ungară, septembrie – octombrie 1940 (V)

În următoarea secvenţă din Jurnalul profesorului Văleanu este prezentată dramatica viaţă a românilor clujeni rămaşi în teritoriul cedat, faptul că le era strict interzis să vorbească româneşte pe străzi, apoi scoaterea acelora care erau în serviciu la Poştă, circa 70


Iulian Pop (1880-1923) despre „românizarea” comerţului şi industriei în Ardeal

Primul primar român al Clujului, dr. După Marea Unire de la 1918, atenţia generală a oamenilor politici români era îndreptată spre înlăturarea marilor nedreptăţi din perioada dominaţiei ungare din Transilvania. Printre aceste nedreptăţi se număra şi maghiarizarea oraşelor inclusiv prin


Un Jurnal zguduitor despre Clujul primelor zile de ocupaţie fascistă ungară, septembrie – octombrie 1940 (IV)

În secvenţa următoare din Jurnalul profesorului Ioan Văleanu se dezvăluie adevărata faţă a ideilor propagandei fasciste ungare despre obţinerea prin rapt a nordului Transilvaniei, despre sfâşierea României, totul aflându-se în discursul unui intelectual, oficial al statului ungar în calitate de


Un Jurnal zguduitor despre Clujul primelor zile de ocupaţie fascistă ungară, septembrie – octombrie 1940 (III)

Un căpitan ungur se laudă cu execuţia românilor la Treznea, dirijată de el. Un general maghiar de omenie opreşte continuarea execuţiilor. Teroarea administraţiei militare ungare asupra românilor, înlocuind pe cea a derbedeilor şi plebei ungare dezlănţuite. Rolul nefast al istoriilor