Arhive autor: Nicolae Danciu

Eu știu cine este Îi privesc cum merg de mână, E-ncărcată-a lor coșarcă, Batrâna-ar vrea să rămână, Parcă-ar vrea să se întoarcă. O trage spre el ușor, Ascunzăndu-și întristarea, Ca pe un nevăzător, Care nu cunoaște calea. Îl întreb de …

O bătrână O bătrână-nlăcrimată Stă pe canapea la poartă, Își sterge ochii cu părul Și în mâini își freacă dorul. Dorul care nu-i dă pace Și o ține ca pe ace, Dorul de al său băiat Care-i prin lume plecat. …

Icoana din bolta minții Te-am pictat pe bolta minții Cum se pictează doar sfinții, Ca pictura mea să ție O viață, o veșnicie. Și ți-am adus la picioare O grădină-nfloritoare, Ruptă din luna lui mai Să fii Evă-n al meu …

Mâna plină cu iubire… Îl biciuiți pe Părinte Să nu se mai roage-n tihnă, Doamne, cât de mari ispite, Belzebut n-are odihnă! Ați bătut la multe uși, Dar lumea-i prevăzătoare, Nimeni nu a făcut pași Să ridice-a lor zăvoare. Iar …

E pâinea lui Dumnezeu dedicată Părintelui Ciprian Grădinaru E pâinea lui Dumnezeu, Buchet ales de cuvinte, E tot ce aflasem eu Despre preabunul Părinte. Toți cei mulți ce mi-au vorbit Despre harnicul Păstor, Cu toții mi-au oferit Buchetu-ăsta-ncântător. Iar când …

Deschideți Ușa Cerească Plini de ură, vanitate, Voi ați întrecut măsura, Ne-ați lovit grav, pe la spate, Crezând că ne-nchideți gura. Ați pus vina pe-astă boală Și ne-ați lovit în credință, Spunându-ne că-i legală Mult prea nedreapta sentință. Să-nchizi locașul …

Nicicând nu s-au slobozit Atât de grele cuvinte Și nicicând nu s-a lovit, Ca acum, în cele Sfinte. Iartă-i, Doamne, că lovesc, Atâta de dureros, În cei ce ne păstoresc Și-n Mireasa lui Hristos. Din ce slobozesc pe gură, Dintr-un …

Viața fără de altar Sunt oameni ce o duc greu, Nimeni nu le bate-n poartă, Numai Bunul Dumnezeu Se-ngrijește de-a lor soartă. Ei sunt recunoscători, Ca și singurul lepros, Totdeauna-n sărbători Vin în casa lui Hristos. Vin ca să îi …

Să luăm aminte! Adunând fără oprire, Depășind cu mult măsura, Omul, pentru-navuțire, A batjocorit Natura. Câte păsări n-am lăsat Plângând fără-acoperiș, Atunci când ne-am înfruptat Din al pădurii desiș. Jivinele, să nu piară, Ne-au luat la tălpiță satul, Așa-i când …

Dacă nu ar fi trăit În sat, un prea mare nume, Nimeni n-ar fi auzit De-acest loc uitat de lume. Casa-n care s-au născut, Marin Preda, Moromeții, E de nerecunoscut, Au năpădit-o scaieții. De trei mici odăi, lipit, Stă, în …