Arhive categorie: Colocvii literare

Visat-ai tu…

Aceiași figuranți Aceiași figuranți pe aceeași scenă; Doar decorul diferă, este cameleonic; Discurs demagogic injectat în venă, Idealuri mitomane ce sfârșesc agonic… . S-au spart acvariile cu caracatițe, Tentaculele lor ajung până la infinit, Aerul e contaminat cu execrație, A


Nestingherit, prin vise și suspine…

Doamne, ajută-mi neputința… Ajută-mă, Doamne, să-mi văd neputința Să nu mi se-ntunece în veci conștiința Să știu cum să scad și cum să adun Măsura reală a Cuvântului bun . Te rog, mă scoate din negrul Infern Și mă leapădă


Marius Ţion – poetul umbrei de chihlimbar

Îl putem numi pe clujeanul Marius Ţion – poetul „esenţelor de chihlimbar” sau al „toamnelor de chihlimbar”, o imersiune în lumea metaforei, ce caută cu fervoare reinstaurarea unei nostalgii a lirismului purificat de dogme. Răşina înnobilată de poezie este ancestrală


Caragiale la Cluj, în 1903. “Voi vă gândiţi bine, dar scrieţi…rău!”

În anul 1998 publicam în „Monitorul de Cluj” un articol despre vizita marelui clasic al dramaturgiei româneşti Ion Luca Caragiale la Cluj, în anul de graţie 1903. M-am bucurat să descopăr despre acest eveniment într-o relatare a lui Constantin Pavel


Vibrația ecourilor a unor „Iubiri pierdute“ în poezia lui Dorel Neamțu

Nu de mult am primit de la poetul Dorel Neamțu din Petroșani volumul de poezii „Iubiri pierdute“, apărut la Editura Casa de Editură Exclusiv, 2020, Petroșani, cu o scurtă prefață, esențializată de profesoara Pătrașcu Carmen, iar pe a doua copertă


Să-i ascultăm suspinul…

GLASUL PLANETEI Noi, fiii Terrei, găzduiţi sub soare, De-această Mamă plină de iubire; Ne-am întrebat vreodată: De ce oare Planeta plânge fără de oprire? N-am avut timp să-i ascultăm suspinul, Şi nici sughiţul greu din timp în timp… Nici lacrimile-amare


Progresul în artă și în arta jurnalistică

Probleme discuției progresului în artă și jurnalism a început din perioada Renașterii. De câmd a apărut  în Veneţia secolului al XVI-lea primul ziar European… Aici au fost  cu adevărat părinţii ziarelor. Aceste gazete scrise de mână se numeau avvisi sau


În mii de culori…

Visătorii Desculț și cu visele în tolbă, Merg aievea printre vise Și, din când în când, Mă cufund în visele mele Ca să nu le uit în trecut… . Zdrențuit, dar un mare visător, Pășesc sperând în dorințe și-n vise


Primul Război Mondial 1. Scrisori ale soldaţilor români transilvăneni

Fiecare dintre noi, oamenii, avem nişte trepte bine marcate în viaţă, neprogramate în majoritatea lor, atât sufleteşti (în înţeles de totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale), cât şi spirituale (în înţeles de procese care aparține minții, rațiunii, intelectului). Una din


Suflete sihastru…

Bucură-te… Bucură-te, suflete smolatic, De acele bucurii puține…! De ce anticipezi dramatic Când ştii că eu te voi susţine? . Bucură-te, suflete prea trist, De clipele de exaltare, Precum un ritual tantrist Meditează în desfătare! . Bucură-te, suflete sihastru, Pustietatea-ți