Arhive autor: Alexandru Florin Țene

Paradoxul românesc: o țară bogată, un popor sărac. Determinisme istorice, instituționale și culturale…

Paradoxul conform căruia România dispune de resurse naturale importante, de un potențial agricol excepțional și de o poziție geografică favorabilă, în timp ce o parte semnificativă a populației sale continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de sărăcie și inegalitate,


Despre opera lui Eugen Dorcescu II. Antologie critică (2021–2026) – o sinteză a receptării critice contemporane și un document de istorie literară

Volumul Despre opera lui Eugen Dorcescu II. Antologie critică (2021–2026), îngrijit de Mirela-Ioana Dorcescu și apărut în 2026 la Editura Waldpress, reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de recuperare și sistematizare a receptării critice dedicate unui scriitor român contemporan.


„Spiritul 21 și aforismele lui Brâncuși”

Volumul „Spiritul 21 și aforismele lui Brâncuși” de Petre Cichirdan reprezintă una dintre cele mai originale contribuții la literatura românească de inspirație brâncușiană din ultimele decenii. Cartea se înscrie în domeniul „brâncușiologiei”, însă nu urmărește modelul clasic al exegezei istorico-artistice,


Formarea limbii române: contribuția substratului dacic și a latinei populare vorbite de soldații și coloniștii Imperiului Roman

Problema formării limbii române reprezintă una dintre cele mai complexe și dezbătute teme ale lingvisticii istorice din sud-estul Europei. Limba română este singura limbă romanică dezvoltată în partea orientală a fostului Imperiu Roman și constituie rezultatul unui îndelungat proces de


Viitorul Europei: între federalizare și suveranism…

Ideea unei Europe unite reprezintă una dintre cele mai importante construcții politice și civilizaționale ale epocii contemporane. După tragediile celor două războaie mondiale, continentul european a înțeles că supraviețuirea sa economică, politică și culturală depinde de cooperare, integrare și solidaritate.


Vlad Georgescu – opera și destinul său confirmă că, în timpul dictaturii, cultura și jurnalismul autentic erau forme de eroism civic…

În istoria exilului românesc și a rezistenței culturale antitotalitare, personalitatea lui Vlad Georgescu ocupă un loc fundamental. Istoric de mare rafinament intelectual, eseist lucid și comentator politic de o rară probitate morală, Vlad Georgescu a devenit, prin activitatea sa la


Jurnalismul lui Eugen Jebeleanu – între militantism ideologic și vocația umanistă…

Personalitate complexă a culturii române din secolul al XX-lea, Eugen Jebeleanu s-a afirmat nu doar ca poet și traducător, ci și ca jurnalist și publicist implicat activ în marile dezbateri ideologice și culturale ale epocii sale. Activitatea sa jurnalistică, desfășurată


Poezia ca ceremonie a textului. Limbaj, ritual și sacralitate în discursul poetic…

Într-o epocă dominată de comunicarea utilitară și de accelerarea schimburilor semantice, poezia își conservă o funcție aparte: aceea de a suspenda fluxul obișnuit al limbajului și de a institui un spațiu de intensitate simbolică. Conceptualizată ca „ceremonie a textului”, poezia


Lucian Blaga și jurnalismul cultural…

Personalitate enciclopedică a culturii române interbelice, Lucian Blaga (1895–1961) își desfășoară activitatea jurnalistică în paralel cu afirmarea sa poetică și filosofică, fiind prezent în paginile unor reviste și ziare de prim rang: Gândirea, Adevărul literar și artistic, Cuvântul, Patria, Familia,


Filosofia creștină în opera lui Emil Cioran

Opera lui Emil Cioran reprezintă una dintre cele mai radicale interogații asupra condiției umane din filosofia secolului XX, situându-se la intersecția dintre nihilism, mistică negativă și reflecția religioasă de tip existențial. Deși receptat frecvent ca un gânditor al negației absolute,