Arhive autor: Vasile Lechințan

Ce ar fi ideal în România de astăzi… (3)

Un adaos la problema extrem de importantă a creativităţii: ideal ar fi ca fiecare român să fie conştient că principalul şi permanentul rost şi semn evaluator pentru o naţiune este oferta de valori intelectuale, cultural-artistice, economice, ştiinţifice, sportive pe care


Ce ar fi ideal în România de astăzi… (2)

Ideal ar fi ca românii să se implice masiv în creativitate, care nu doar ne deschide drumul spre o viaţă liberă şi prosperă, înalt umană, ci şi spre demnitatea pe care o dorim atât de mult în competiţia cu celelelte


Ce ar fi ideal în România de astăzi…

Evident, pe primul loc eradicarea tuturor focarelor de coronavirus, dacă s-ar respecta măsurile de izolare, dacă ar fi o responsabilă asumare individuală şi colectivă a regulilor impuse de specialişti şi de decizia guvernamentală, dacă nimeni nu ar mai admira vitejiile


Credeam în atâtea eternităţi…

De cum vezi lumina cea miraculoasă a Vieţii, instantaneu crezi că toate frumuseţile cele sublime ale Lumii sunt deja eterne şi nici nu-ţi pui măcar problema că vor pieri vreodată. Ai văzut cum a înflorit de superb un măr în


Ce am pierdut noi, definitiv şi ireversibil: satul copilăriei…

Satul copilăriei mele a fost Silivaşu de Câmpie, dar cele ce urmează se pot transpune și altore vetre transilvane… Recent, graţie Doamnei Irina Petraş, preşedinta Uniunii Scriitorilor Filiala Cluj, am 1răsfoit” peste 420 de „file” de imagini cu picturi din


Clopotele din satul copilăriei mele, Silivaşu de Câmpie

Una dintre cele rare şi mai distincte aspecte ale personalităţii unui sat este fără îndoială calitatea extraordinar de melodioasă a clopotelor bisericii din acea localitate. Am văzut lumina zilei sub armonia cerească a clopotelor din satul meu natal, Silivaşu de


Căminul Cultural, în copilărie şi adolescenţă

Îmi exprim rezerva de la bun început că nu voi putea descrie sentimentul meu extraodinar de puternic din copilărie şi adolescenţă numit Căminul Cultural, evident, cel vechi, din satul meu natal, Silivaşu de Câmpie. Prin anii `50-`60 nu erau în


Studenţi români din Câmpia Transilvaniei la Universităţi străine până la sfârşitul secolului al XVIII-lea…

Situaţia tristă a vieţii istorice a românilr transilvăneni de până la 1848-1849, constituţiile întunecate ale Transilvaniei, instituite de stările şi religiile recepte, condiţia majorităţii românilor de iobagi sau şerbi pe moşiile nobililor sau ale instituţiilor religioase recepte, precum Episcopia Romano


Ţesătura de relaţii interumane în lumea copilăriei

Dacă am privi de undeva de sus toată forfota vieţii satului de fiecare zi, am vedea câte drumuri întreţesute au oamenii, urmărindu-şi interesele şi treburile zilei: dimineţile de vară i-am vedea la scos vitele la „ciurdă” (cireadă), fiind preluate de


Fidelitatea faţă de latinitatea veche, în satul copilăriei

Printr-un memoriu trimis lui Leopold al II-lea, împărat al Austriei între 1790-1792, de către fruntaşii români Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Ioan Budai Deleanu şi alţii, intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (adică Petiția Românilor din Transilvania), în