Arhive autor: Vasile Lechințan

Sub urgia de la 1849…

Data: 14 iunie 2020

Pictorul britanic William Holman Hunt (1827-1910), aflându-se într-o zi toridă de la sfârșitul verii anului 1849 la ferma unchiului său în Ewell, comitatul Surrey, a făcut o splendidă schiţă color, se presupune direct în aer liber, la faţa locului, intitulată …

Poreclele oamenilor…

Data: 11 iunie 2020

Un adevărat tezaur de cuvinte originale, reprezentând porecle date oamenilor, circulau în sat în timpul copilăriei mele. Cum silivăşenii erau oameni foarte batjocoroşi, poreclele fixau trăsături ale firii unora, ale defectelor fizice şi psihice, ale unor fapte „nefăcute”, respectiv ridicole …

Marile beneficii aduse Ungariei de Tratatul de la Trianon

Data: 10 iunie 2020

S-au împlinit o sută de ani de la semnarea, în marele palat de la Trianon, a Tratatului de pace dintre puterile mari ale Europei şi ale lumii şi Ungaria, ţară care a tot tergiversat semnarea tratatului, sperând să obţină teritorii …

Centenarul Trianon şi absenţa Statului Român de la marcarea acestui eveniment…

Data: 8 iunie 2020

De la bun început trebuie spus că Tratatele de Pace din 1919 şi 1920, mai ales cele de la Versailles (cu Germania), Saint Germain en Laye (cu Austria) şi Trianon (cu Ungaria), sunt adevărate sărbători ale Minţilor Politice şi Culturale …

O societate fără oameni ridicoli…

Data: 6 iunie 2020

Aşa era lumea ţărănească din timpul copilăriei mele, în Silivaşu de Câmpie. Toţi oamenii, capi de gospodărie, aveau o demnitate statuară, purtau parcă cu ei imaginea gospodăriei lor bine aşezată, case mai mici sau mai mari, dar bine întreţinute, grajduri, …

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon

Data: 4 iunie 2020

Enorme greşeli în România privind abordarea problemei retrocedărilor către biserici maghiare, din perioada interbelică până astăzi Și astăzi, unele cercuri maghiare sunt pe altă cale… De exemplu, o problemă foarte gravă este cea a administrării corecte, drepte şi echitabile a …

O lume fără zâmbet…

Data: 1 iunie 2020

Odată, când a venit la mine nepoţica mea Vanesa, cu mamă-sa Mirela şi bunică-sa – sora mea Lenuţa, cea mică avea vreo doi ani atunci şi ieşind în faţa blocului, a vrut să fie urcată pe bordura înaltă, de cca …

Bucuriile şi aripile copilăriei. Paradisul de atunci şi starea de captivitate de astăzi…

Data: 30 mai 2020

Este lucru cert că trăim o stare reală de captivitate, aproape întreaga omenire, şi nu pentru că aşa vreau guvernanţii, ci de astă dată pentru că suntem obligaţi de conştiinţa noastră de ne apăra în faţa pericolului uriaş şi implacabil, …

Sfârşiturile de lume de altădată. Relele naturale din lumea rurală de demult

Data: 27 mai 2020

De multe ori, asistând la discuţiile oamenilor bătrâni, copil fiind, îi auzeam mereu prorocind, plini de candoare, că vine sfârşitul lumii, constatare făcută de dânşii după anumite semne rele din lumea de atunci. Mie mi se păreau cam subţirele „semnele” …

Bucureştii copilăriei mele

Data: 23 mai 2020

Să nu creadă cineva că am fost efectiv vreodată în Bucureşti în anii copilăriei mele. Am locuit doar în Bucureştii cei magnifici şi plini de strălucirea tinereţii din amintirile mamei, ale tatălui meu, ale vecinilor şi ale unor consăteni care …