Arhive categorie: Ghimpele Națiunii

Uniunea Suveranităților de mâine sau minischengen -ul ca petrecerea de adio a unui multipluexit din UE!

Firește că este panică la Bruxelles! Și de aia și pun ăia toate tunurile pe noi!… Să ne țină în lesă, în celula petic de UE pe care ne-au trasat-o… Nu cumva să le facem un șotron și să se


Demagogia capetelor de urnă euro(ș)parlamentară!…

Nu! Un demers antinațional nu ar fi nicidecum cel de eventuală ieșire a României din UE, ci acela de a înscrie în Constituția noastră a apartenenței României la aceasta! Culmea prezentată drept „cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea


Între „curatoriul” falsului cultural și „tabula impostura” artei grosolan falsificate…

Nu ai nevoie de un examen de competențe pentru a înțelege diferența dintre cei doi… Pentru că un ministru s-ar putea să se uite oricum ore întregi la un tablou (dacă îl țin nervii, desigur!), și tot să nu realizeze


Delictul de instigarea anti-sistem…

Dacă acum, când societatea este încă doar nemulțumită, și se manifestă pe ici-colo, sistemul cataloghează atitudinile cetățenilor drept delicte de instigare când aceeași țară o să mărșăluiască de-a dreptul furioasă, având nu doar obiecții, ci reproșuri și intenții de nesupunere


Tiparul pandemic anti-libertate: atac la informarea, documentarea și autoevaluarea educațională…

Nu doar că am putea ajunge să utilizăm internetul, cu restricții trasate dinspre sistem (ca timp permis și limite de navigare web), doar pentru completarea și trimiterea declarațiilor de venit, a fișelor de impunere fiscală, ori pentru plata taxelor și


Funcirea europeană a dezinteresului și lașității noastre…

Întrebarea, de fond, nu mai este aceea, a fibrei „râmului” de neam și țară, dacă mai suntem aici?!… Adevărata interogație a acestei „prezențe” fantomatice a necontinuități de neam și țară, care zdrelește din ființa noastră, din istoria, din valorile, resursele,


Neisprăviții gropari ai propriei istorii: asistând la agresarea agroindustrială finală a României…

Ar fi nu, doar obligatoriu din perspectivă legislativ-constituțională, și etico-moral față de mediul de afaceri autohton din România, ci esențial pentru asigurarea măcar a unui colac de supraviețuire în împresurarea în care am fost împinși aproape spre ucidere… În ucrainizarea


Autodenunțul delictului de intenție…

Dar de ce să nu mergem mai departe?! Să introducem în lege și prescrierea anteproducerii faptei, dacă există un auto(ante!)denunț al delictului de intenție!… Apoi, să punem acolo un procent de plată după care să poată fura indivizii cât poftesc!


Când am devenit atât de lași încât însăși nepăsarea a trei decenii să pară, în comparație cu aceste vremuri, o virtute?!…

Nu, nu poate fi considerată o „eroare regretabilă”… Nu când este vorba de Vatra neamului tău!… De obârșia, de originile peste care se tot urcă unii cu picioarele!… Și nici o scuză publică nu este acceptabilă, pentru că nu noi


Afet al mortierelor zilei de mâine…

Dar vocea națiunii unde este? Dar cea a parlamentului? Da, două entități tot mai diferite, tot mai îndepărtate una de alta… Unde sunt cele două voci? Nu una… Pentru că, nici de ar fi fost războiul nostru, cu acești lideri