Arhive autor: Vasile Lechințan

Mi-e dor de începutul acestui an…

Mi-e dor de lunile ianuarie şi februarie din acest an. Dacă aveam atunci un suflet de Ştefan cel Mare… Bătrânul Domn al nostru Ştefan cel Mare a fost de-a dreptul sublim: a judecat, cu propria-i minte, şi „iute din fire”


Lupta pentru supravieţuire…

Navigând pe internet, am dat de o scenă zguduitoare dintr-o pictură de la sfârşitul secolului al XIX-lea, intitulată Lupta pentru supravieţuire, a norvegianului Christian Krohg (vezi pictura în anexă). Poate în vremuri bune nu aş fi fost marcat atât de


Elogiu epocilor fericite ale Omenirii

În aceste zile grele şi nesigure, imposibil să nu ne gândim la epocile faste, de fericire, ale Omenirii. Oare când a fost Omenirea fericită, veselă, în siguranţă, plină de optimism şi implicit de vitalitate debordantă, cu un echilibru interior perfect,


Frumuseţile lumii copilăriei. Copaci şi flori

Văd pe geamurile dinspre vest şi dinspre nord, de unde am eu perspectivă afară, de la etajul patru, cum a izbucnit de feeric primăvara, cu verdele crud al copacilor înalţi şi cu ţesătura de roz a unor arbori mici de


Îngenuncherea progresului ştiinţific

Până mai ieri aveam cu toţii sentimentul că omenirea se află într-un continuu progres ştiinţific ireversibil şi că urcăm pe o scară gradată a binefacerilor gândirii, acţiunii şi intenţiilor bune ale Omului, prin Ştiinţă. Iată că scara s-a rupt, zeci


Ne vrem planeta de-altădată înapoi!

Multe civilizaţii s-au scurs de-a lungul mileniilor până la noi. Au durat cu bine şi cu rău, au lăsat şi lucruri uimitor de frumoase, au creat şi arme destul de nimicitoare, dar ca şi civilizaţia noastră de periculoasă nu s-a


Izgonirea din Paradis

Nu ştiu ce vor fi simţit, cum se vor fi simţit Adam şi Eva după izgonirea lor din Paradisul cel sublim şi au ajuns pe Pământul cel plin de viruşi şi de reptile (reptile la propriu şi la figurat) –


Superstiţii în Evul Mediu în timp de molime sau Nevoia disperată de Ştiinţă

Dezarmaţi în faţa marilor şi ucigătoarelor molime (ciumă, lepră, malarie, variolă, gripă – cea care a făcut numeroase victime în Italia secolului al XV-lea, dizenterie, hemoptizie – expectoraţie cu sânge, holeră, febră tifoidă, tifos exantematic, rabie, chiar foamete etc.) –


„De ce m-aţi dus de lângă voi/ De ce m-aţi dus de-acasă…”

În momente critice nu poţi să nu te gândeşti la destinul tău actual, deoarece până acum, în fuga noastră cea mare pe afară, mereu amânam această clipă de confruntare cu noi înşine. De ce ne gândim acum la situaţia noastră?


Celula „diavol” sau Diavolul în mentalitatea omului din Evul Mediu

Ne gândim, fireşte, cât de periculoasă este această celulă – nici măcar fiinţă – a coronavirusului ucigaş, „de parcă-i diavolul în persoană”, cum se spune. Dar mai sigur ne îndreptăm mânia spre mintea diavolească a celui care a creat-o. Şi