Arhive autor: Coca Popescu

O lume peticită de boală şi fum…

Într-o astfel de lume, haosul se instalează comod, indiferent de loc; bineînţeles, o mână de ajutor în toată această harababură o dă şi indolenţa. Păşesc pe acelaşi pod, la fel ca acum doi ani în urmă, o zi frumoasă, dar


Tabăra de sculptură „Chitila 2021”

O zi nu tocmai însorită – am ieşit să fac puţină mişcare în Parcul Dendrologic şi, fără vreo intenţie, îmi arunc privirea prin împrejurimi; nu foarte departe, mai precis în parcarea stadionului Chitila, am observat un camion cu macara ce


Redescopăr frumuseţea cu puterea minţii…

Trăim vremuri incerte, fără să ne dăm seama suferim cu zâmbetul pe buze, am devenit marionete cu suflete de tinichea, la fiecare emoţie zornăim identic, precum o jucărie stricată. Încerc să înţeleg dacă vremurile poartă vina sau oamenii transformaţi peste


Reporter fără voie: „Nepăsarea”

Ninge… La fel și în sufletul meu, ninge cu întrebări la care nu pot răspunde, nu sunt problemele mele pentru care încă am frământări, ci pentru că aceste întrebări așteaptă un răspuns, o rezolvare de peste 30 de ani. Sunt


Dragostea, prietenia…

Tu eşti cel mai bun prieten al meu, şi oricum ar fi viaţa, ar însemna enorm pentru mine dacă ai păstra aceleaşi sentimente ca până acum, sinceritatea a fost şi este liantul. M-ai tratat întotdeauna ca pe o fiinţă demnă de


Dragostea, prietenia…

Tu eşti cel mai bun prieten al meu, şi oricum ar fi viaţa, ar însemna enorm pentru mine dacă ai păstra aceleaşi sentimente ca până acum, sinceritatea a fost şi este liantul. M-ai tratat întotdeauna ca pe o fiinţă demnă de


Dascăl de nota zece

De curând, am fost invitată la un eveniment, undeva la poalele munţilor, fără nici un efort de imaginaţie priveam cum cerul se sprijină pe vârful brazilor, iar aerul cu miresme de cetină verde, mâl şi fructe îmi tăiau respiraţia. Foarte


Ştiu cine sunt, îmi cunosc limitele, dar nu şi… neamul

Nu vreau să-mi etalez frustrarea sau neputinţa, sunt bine, iar sănătatea nu îmi dă semne de îngrijorare! Şi totuşi, aceste zile de autoizolare m-au făcut să-i mulţumesc încă o dată lui Dumnezeu, pentru că numai aşa am reuşit să fac


Pași…

Natura vinovată Divină formă impregnată în culoarea vieții, aluneci tendențios de grațios! Vinovată e doar natura creatoare ce împletește unduind raze de soare în suflete nemuritoare. Așteptare O masă plină cu bucate așteaptă musafirii pe-nserat În depărtare clopotul bate. Ușa


Reporter fără voie: Culorile sărăciei

Luna februarie a debutat cu suficiente grade în termometru, iar soarele generos ne-a mângâiat fără restricţii, într-un cuvânt, am avut un weekend minunat! Apoi, săptămâna a început cu mai puţine grade şi, purtând în piept dorinţa de mişcare, mi-am propus