Arhive autor: Ion Maftei

Miniparlamentul de la Cernauca și palatul din Dulcești

Între anii 1848 – 1849, surorile Eliza Sturdza și Eufrosina Petrino, au locuit o perioadă de timp la Cernauca, asigurând o bună primire revoluționarilor moldoveni (A. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, G. Sion etc) și ardeleni (Gh. Barițiu, Aron


Sprijinul cauzei românilor din Tansilvania și Bucovina

Dintre membrii familiei Hurmuzaki, Eliza Sturdza și fratele său Constantin Hurmuzaki aveau posibilitățile financiare cele mai mari pentru a sprijini cauza românilor. Și sora lor Eufrosina Petrino avea o situație materială bună, însă avea de întreținut cinci copii, spre deosebire


Eliza Sturdza (Hurmuzaki) eroina din nuvela Mărgarita

Criticii literari care apreciază că eroina din nuvela „Margărita” este o persoană neidentificată încă, dar care poartă numele de Eliza sprijină ipoteza, că misterioasa Margărita este Eliza Sturdza (Hurmuzaki), iar descrierea personajelor, a locurilor și împrejurărilor din nuvelă și coroborarea


Eliza Hurmuzaki, muza din poeziile din 1843 și 1844

În anii 1843 și 1844, V. Alecsandri avea nemărturisitele lui nemulțumiri și frământări interioare. Persoana iubită a poetului din anii 1840 – 1844 nu este cunoscută de critica literară. Datele inedite ne indică că V. Alecsandri era îndrăgostit în această


Muza necunoscută a lui Vasile Alecsandri

Iubirea lui Vasile Alecsandri pentru Eliza Sturdza (Hurmuzaki) se dezvăluie din poeziile și proza poetului, precum și din corespondența lui Vasile Alecsandri cu frații Hurmuzaki. Datele inedite privind relația poetului cu Eliza Sturdza (Hurmuzaki) au fost obținute, din studiul și


Eliza Sturdza și culegerea poeziilor şi cântecelor naţionale

După venirea Elizei Sturdza în Moldova, „la Dulceşti înfloresc trandafirii culturii”.. Eliza Sturdza, îndemnată de Vasile Alecsandri, s-a îndeletnicit şi cu adunarea folclorului din zonă pe care l-a transmis apoi acestuia. Printre poeziile populare, publicate de către bardul de la


Dulceștii Elizei Sturdza…

Când Moldova de Sus a fost ruptă de trupul Moldovei, în anul 1775, și denumită ulterior Bucovina, „Hurmuzăkeştii rămăseseră în patria mumă, la moşia lor Dulceşti, din Roman, deşi o parte a proprietăţilor ce stăpâniau trecea acum în provincia smulsă