Cam prin anul 2008, în Sala de Sticlă a Primăriei clujene, ne-am întâlnit un grup de istorici, în frunte cu regretatul acad. Camil Mureşanu, pentru a pune bazele unei lucrări viitoare, în cel puţin trei volume, despre istoria Clujului. De la acad. Ştefan Pascu încoace, din 1974, de la acel volum de 574 de pagini, intitulat Istoria Clujului, nu a mai apărut altă lucrare de amploare pe această temă. Atunci, în 2008, s-a hotărât ca prima dată să se facă o sinteză, în mai puţin de 100 de pagini, ceea ce s-a şi realizat, cu titlul Clujul Scurtă istorie, sub coordonarea reputatului acad. Camil Mureşanu (vezi foto). Eram încântat că un stâlp de boltă a istoriografiei noastre naţionale conduce această lucrare. Din păcate, totul s-a oprit la scurta istorie sus-amintită.
Eu am scris capitolul despre viaţa cotidiană în Cluj în secolele XVI-XIX, despre care dl. acad. Camil Mureşanu a scris în Argument: „E de notat în acest sens [al inserării de elemente pitoreşti, anecdotice], subcapitolul despre viaţa cotidiană în oraş, din secolul al XVI-lea până în cel de-al XX-lea”. Au mai colaborat la această scurtă istorie: acad. N. Edroiu, acad. D. Protase, acad. Ioan-Aurel Pop, Tudor Sălăgean, Varga Attila şi Lucian Nastasă.
Ce aspecte ale vieţii cotidiene am semnalat: trecerea prin oraş a unei solii din îndepărtata cetate a Florenţei, primită cu mult fast de municipalitate (1593); judecăţi ale unor vrăjitoare, cu martori care „au văzut” cum acestea erau transformate în pisici care-şi dădeau mâna şi dansau, în timp ce se întâmplau nenorociri; spectacolul pieţei zilnice şi al iarmaroacelor, când se aduna în Cluj „multă românime”, dar şi ţărani maghiari; solii din Moldova şi Muntenia, din Polonia, solii tătăreşti ospătate de oraş; execuţii în public, arestări şi închideri în Turnul Clujului, închisoarea oraşului; imigrarea masivă în Cluj a unor lucrători veniţi din Ungaria, Slovacia, Polonia, din secuime; scandaluri pe la cârciumile oraşului, inclusiv români între ei, cei din Feleacu cu cei din Iuriu de Câmpie (sec, XVI), culesul viilor, reglementat de municipalitate; furturi pedepsite cu mare cruzime, chiar cu pedeapsa capitală, un tânăr maghiar, un tânăr român şi alţii; incendiile mari şi catastrofale din oraş; creşterea numărului de studenţi, inclusiv români, la colegiile din oraş: piarist, reformat şi unitarian, din secolul XVIII mai ales; spectacole teatrale, mai ales de comedie; concursuri hipice, pe hipodromul englezesc din oraş; apariţia filoxerei la viţa de vie, care a distrus vii nobile; epidemii de ciumă (sec. XVI), de holeră (1848-1849), de tuberculoză (în perioada 1901-1910 au murit de această boală 2254 de locuitori); modernizări ale oraşului, în centru şi la Parcul Mare; apariţia unor numeroase societăţi culturale (inclusiv societăţile româneşti „Zorile” şi „Iulia”) etc.
Sigur că aspectele vieţii cotidiene a Clujului în secţiunea istorică prezentată de mine sunt extrem de numeroase şi fascinante, multe sunt încă în documente inedite.
Lasă un răspuns