Arhive autor: Alesandru Duțu

82 de ani de la declanșarea Războiului de Reîntregire: „Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!” (Duminică, 22 iunie 1941)

Cu puţin timp înainte ca trupe terestre germane să pătrundă (la orele 4.10) pe teritoriul Uniunii Sovietice, generalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului român și comandant al Grupului de armate româno-german, care îi purta numele, se adresează generalului Eugen von Schobert,


28 iunie – 2 iulie 1940: pierderi umane, materiale şi morale…

Modul în care s-a retras Armata Română din Basarabia şi nordul Bucovinei în 1940 a ridicat şi ridică multe semne de întrebare şi domenii/direcţii de analiză (dacă se vrea). Cu toate că nu a desfăşurat vreo luptă importantă, armata a


Note de lectură – Concluziile unui istoric rus!

În lucrarea „Aventura lui Ion Antonescu: românii în războiul împotriva URSS, 1941-1944” (publicată şi la Bucureşti, în 2021), Tatiana Maliutina, doctor în ştiinţe istorice, profesor al Universităţii Pedagogice de Stat din Voronej (Federația Rusă – n.a.), face consideraţii referitoare la


Grupul de armate „General Antonescu” (22 iunie – 17 iulie 1941)

Grupul de armate „General Antonescu” a fost o structură de comandament româno-germană, constituită din armatele 3 și 4 române și 11 germană, concepută de către Hitler la 12 iunie 1941 când Führer-ul i-a precizat lui Ion Antonescu (în timpul întrevederii


August 1941 – în apropierea liniei frontului

În timp ce Armata 3 lupta şi înainta spre Bug, iar Armata 4 spre Odessa, spre ţară erau aduşi din ce în ce mai mulţi răniţi, unii foarte grav. Grav şi de neacceptat a fost modul în care aceştia au


Calul – ajutorul soldatului – în războiului 1941-1945

În condițiile insuficienței mijloacelor de transport auto, caii (158 621 în 1941, în Basarabia și nordul Bucovinei) au reprezentat un ajutor prețios pentru militarii români, inclusiv în zonele muntoase. De multe ori, flămânzi, însetați, înghețați și obosiți au urcat, sub


Bătălia Moldovei: contradicţii româno-germane pe aliniamentul frontului…

Generalul Ilie Ştefeflea: „Nu se pot satisface cererile germane de a angaja ultimele rezerve pentru a mări consistența cordonului frontal fără a risca să ajungem la o situație care, cel puțin pentru România, va fi dezastruoasă”. În încercarea de a


Karpova – august 1941

„Gara Karpova, cantoanele de cale ferată şi carierele de piatră Karpova sunt rase până la pământ, copacii despuiaţi de crengi, stâlpii de telegraf sfârtecaţi de obuze şi toate organizaţiile inamicului sunt o răscolire de pământ amestecat cu schije în părţi


Armata 11 germană în operaţiile militare din nordul şi centrul Basarabiei (iunie-iulie 1941)

O contribuţie importantă la înfrângerea trupelor sovietice din nordul şi centrul Basarabiei şi la flancul sudic al frontului germano-sovietic a avut şi Armata 11 germană, comandată de generalul Eugen von Schobert. Acţionând în cadrul Grupului de armate „General Antonescu” şi


Septembrie 1940. Starea Armatei Române şi Misiunea Militară Germană

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi