Arhive categorie: Confluenţe istorice

Miniparlamentul de la Cernauca și palatul din Dulcești

Între anii 1848 – 1849, surorile Eliza Sturdza și Eufrosina Petrino, au locuit o perioadă de timp la Cernauca, asigurând o bună primire revoluționarilor moldoveni (A. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, G. Sion etc) și ardeleni (Gh. Barițiu, Aron


Septembrie 1940. Starea Armatei Române şi Misiunea Militară Germană

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi


România anului 1929: Expoziţiile de artă şi cusături şi de artă veche românească

Vorbindu-se despre expoziţia de artă şi cusături organizată în plin centrul Bucureştiului, în patru mari săli ale Cercului Militar de pe Calea Victoriei, s-a relevat faptul că „Femeia face Unirea. Rolul ei în această sfântă Unire a Patriei a fost


Sprijinul cauzei românilor din Tansilvania și Bucovina

Dintre membrii familiei Hurmuzaki, Eliza Sturdza și fratele său Constantin Hurmuzaki aveau posibilitățile financiare cele mai mari pentru a sprijini cauza românilor. Și sora lor Eufrosina Petrino avea o situație materială bună, însă avea de întreținut cinci copii, spre deosebire


Un uriaş DA, din partea mea, României anului 1929

În prezenţa ataşaţilor militari ai SUA, Angliei, Franţei, Japoniei, Poloniei, Greciei, a peste cinci sute de reprezentanţi ai celor 169 de societăţi culturale româneşti din America, a zeci de români din Republica Ceho-Slovacă (din zona Maramureşului istoric, din dreapta Tisei),


Statul Naţional-Legionar şi neînţelegerile dintre Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară

Prin decretul regelui Mihai I, la 14 septembrie 1940 statul român a fost proclamat „stat naţional-legionar”, condus de generalul Ion Antonescu, iar Mişcarea Legionară, condusă de Horia Sima, „singura mişcare recunoscută în noul stat”. În aceeaşi zi, s-a constituit un


Cernăuţi, 28 iunie 1940…

În timpul sovietizării şi comunizării plaiurilor voievodale, puterea stalinistă a realizat în viaţă  chemarea „Internaţionalei”: „Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”. Sub securea dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume au căzut nu numai închipuiţii „duşmani ai poporului”, dar şi


„Istoriografia” maghiară după 1940…

„Până când va veni timpul potrivit pentru un atac, relaţiile pacifiste cu România trebuie menţinute, totuşi orice oportunitate trebuie folosită pentru a o izola diplomatic, iar o organizaţie iredentistă activă trebuie să continue să existe în Transilvania“. Organizaţia „Magyar a


27-28 august 1940. Cine, unde şi cum a decis răşluirea Ardealului…

După eşuarea tratativelor româno-ungare de la Turnu Severin (24 august 1940), încercând „să evite cu orice preţ o criză în Balcani”, Joachim von Ribbentrop propune lui Galeazzo Ciano (26 august) convocarea, la Viena, a miniştrilor de Externe român şi ungar


Două teze sortite a se înfrunta…

După ce a luat la cunoştinţă de conţinutul Aide-mémoire-ului guvernului ungar din 7 august 1940 prin care se arăta că „Ungaria n-a renunțat niciodată la recuperarea părților sale pe care România a pus mâna” că „starea de lucruri creată în