Arhive categorie: Confluenţe istorice

Între anii 1848 – 1849, surorile Eliza Sturdza și Eufrosina Petrino, au locuit o perioadă de timp la Cernauca, asigurând o bună primire revoluționarilor moldoveni (A. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, G. Sion etc) și ardeleni (Gh. Barițiu, Aron …

De multe ori, şefii de stat şi guvenanţii români, atunci când au decis să reorienteze politica de alianţe a ţării, au solicitat noii „puteri protectoare” trimiterea în ţară a unei Misiuni militare (sau consilieri), care să contribuie la reorganizarea şi …

Vorbindu-se despre expoziţia de artă şi cusături organizată în plin centrul Bucureştiului, în patru mari săli ale Cercului Militar de pe Calea Victoriei, s-a relevat faptul că „Femeia face Unirea. Rolul ei în această sfântă Unire a Patriei a fost …

Dintre membrii familiei Hurmuzaki, Eliza Sturdza și fratele său Constantin Hurmuzaki aveau posibilitățile financiare cele mai mari pentru a sprijini cauza românilor. Și sora lor Eufrosina Petrino avea o situație materială bună, însă avea de întreținut cinci copii, spre deosebire …

În prezenţa ataşaţilor militari ai SUA, Angliei, Franţei, Japoniei, Poloniei, Greciei, a peste cinci sute de reprezentanţi ai celor 169 de societăţi culturale româneşti din America, a zeci de români din Republica Ceho-Slovacă (din zona Maramureşului istoric, din dreapta Tisei), …

Prin decretul regelui Mihai I, la 14 septembrie 1940 statul român a fost proclamat „stat naţional-legionar”, condus de generalul Ion Antonescu, iar Mişcarea Legionară, condusă de Horia Sima, „singura mişcare recunoscută în noul stat”. În aceeaşi zi, s-a constituit un …

În timpul sovietizării şi comunizării plaiurilor voievodale, puterea stalinistă a realizat în viaţă  chemarea „Internaţionalei”: „Sfârşiţi odată cu trecutul negru!”. Sub securea dezmăţului bolşevic al primului stat socialist din lume au căzut nu numai închipuiţii „duşmani ai poporului”, dar şi …

„Până când va veni timpul potrivit pentru un atac, relaţiile pacifiste cu România trebuie menţinute, totuşi orice oportunitate trebuie folosită pentru a o izola diplomatic, iar o organizaţie iredentistă activă trebuie să continue să existe în Transilvania“. Organizaţia „Magyar a …

După eşuarea tratativelor româno-ungare de la Turnu Severin (24 august 1940), încercând „să evite cu orice preţ o criză în Balcani”, Joachim von Ribbentrop propune lui Galeazzo Ciano (26 august) convocarea, la Viena, a miniştrilor de Externe român şi ungar …

După ce a luat la cunoştinţă de conţinutul Aide-mémoire-ului guvernului ungar din 7 august 1940 prin care se arăta că „Ungaria n-a renunțat niciodată la recuperarea părților sale pe care România a pus mâna” că „starea de lucruri creată în …