Arhive autor: Traian Vasilcău

Eu n-am la cine merge decât la Tine, Doamne, Afară de Tine toţi m-au părăsit. Afară de Tine toţi m-au uitat. Clopot ruginit este astăzi inima mea. . Ierburi arse pe rugul deznădejdilor multe sunt mădularele mele. Soare stins în …

Drag Poet, cum n-au să fie-n Ţară, Dincolo de toate ce nu crezi, Am visat c-am fost la tine-aseară În biroul strîmt, unde lucrezi. . La un geam unde vuiau oceane Te-ntrebam de domnul Savaot. Dacă nici tu nu ştii, …

Era în anul patruzeci și patru, Rușii repuse strajă Prutului Și-un om care lucrase la-mpăratu’ Fu arestat în drum spre mama lui. N-am inventat nimic care să doară, Un om, într-adevăr, fără-un cuvînt, Fu arestat ca trădător de țară Și …

Isuse, sunt Baraba!   Eu, șeful ucigașilor, ales Să fiu eliberat în zi de Paște, Sunt vinovat, popor de ne-nțeles, Sunt vinovat și n-am să pot renaște!   Doamne al Slavei, azi am priceput Că trebuia să fiu zidit pe …

Vino, maică, şi la casa ta, Cîntă numai amintirea-n ea Şi la descojita ta fereastră Cată doar singurătatea noastră. Cin-te-a supărat că nu mai vii? Cin-te-a necăjit că nu mai scrii? Şi la uşa ta cea ruginită Bate frunza mărului …

Сum o duce Eminescu? Eminește! Scrie-ntruna, Ce uitat e Eminescu, timpu-n el s-a rătăcit, Nu primește nici o veste și-l salută numai luna, Cînd își dă în leagăn visul, cuvîntînd fără sfîrșit.   Ce visează Eminescu? N-are vise! Soarbe ceață, …

Hotărâre De-o preadurere-n veci înzăpezită E inima – acest copil stingher, Un cer plăpând, surpat într-un alt cer Dintr-o boltire tot mai infinită. Ninge şi prin nămeţii de candoare Aud trecând colinde româneşti. Din lumea lor, ce nesfârşit răsare, N-aş …

(Cu gîndul la Justin Pîrvu) Privirea Domnului pe toți ne-atinge, Dar, prefăcuți fiind, n-o sărutăm. Pe mănăstirea Petru Vodă ninge, Veniți aici, Iubirea s-o aflăm. . Privirea Domnului ne-mbrățișează, Dar, mîndri lorzi fiind, n-o lăudăm. În mănăstirea Petru Vodă-i rază …