Drag Poet, dragă Prietene!

Drag Poet, cum n-au să fie-n Ţară,

Dincolo de toate ce nu crezi,

Am visat c-am fost la tine-aseară

În biroul strîmt, unde lucrezi.

.

La un geam unde vuiau oceane

Te-ntrebam de domnul Savaot.

Dacă nici tu nu ştii, Adriane,

Ce să-ţi spunem noi, muriţi de tot?

.

La ce bun să completăm aiurea

Cartea cărţilor de poezii,

Unde-a evadat din dor pădurea

Cu tot neamul ei de ciocîrlii?

.

La ce bun să zboare în uitare

Cîrduri de poeți adevărați,

Care-n lipsa ta n-au apărare

Și-s de haita zilei sfîșiați?

.

Dacă tu nu-i ştii, sublimă liră,

Dacă tu nimic schimba nu poţi

În această tragică satiră

Noi ce-om face, nenăscuţi şi morţi?

.

Şi seduşi de nimfele trădării,

Şi abandonaţi printre erori,

Şi-ngropaţi în bolţile iertării,

Sub o cruce cuvîntînd cu flori.

One Response to Drag Poet, dragă Prietene!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *