Arhive autor: Ioan Lăcătușu

Mitropolitul Antonie Plămădeală şi credincioşii români din Arcul intracarpatic

Implicarea efectivă a mitropolitului Antonie în zonă Arcului intracarpatic cuprinsă în Mitropolia Ardealului, a început în 1982, o dată cu întronizarea sa pe scaunul mitropolitului Andrei Şaguna. După propria-i mărturisire, printre priorităţile Sale a fost finalizarea lucrărilor de construcţie a


Continuă promovarea conceptului şi imaginii „ţinutului secuiesc”

Sfidând adevărul istoric şi dispreţuind populaţia de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, conducerile administraţiilor celor două judeţe şi a majorităţii localităţilor etnic mixte din cuprinsul lor, continuă promovarea conceptului şi imaginii unui „ţinut secuiesc” în istoria căruia românii


Contribuţia lui Elie Miron Cristea la construirea catedralei mitropolitane din Sibiu

Demersurile pentru zidirea unei catedrale ortodoxe în Sibiu, au început din iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna, în anul 1857. Odată cu obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor, s-a demarat şi acţiunea de strângere a fondurilor necesare. Pe parcursul anilor, din însărcinarea Consistoriului


Restaurarea fiinţei naţionale prin Biserică

Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi întronizarea în scaunul arhieresc a P.S. Ioan au fost, fără îndoială, hotărâri de inspiraţie divină, care au însemnat începutul restaurării fiinţei naţionale prin Biserică. Mai ales că înfiinţarea unei eparhii ortodoxe în


Starea de spirit a populaţiei româneşti din Arcul intracarpatic, în anul 1916

O dimensiune definitorie a localităţilor din Arcul intracarpatic, izvorâtă din poziţia lor geografică, o constituie intensele şi multiplele legăturile cu românii de peste munţi. De-a lungul istoriei, zona sud-estului Transilvaniei, a reprezentat o adevărată „placă turnantă” a relaţiilor economice, sociale,


Ioan Selejan, întâi episcop al Eparhiei Covasnei şi Harghitei

La înscăunarea Prea Sfinţitului Ioan Selejan, ca întâi episcop al tinerii Eparhii a Covasnei şi Harghitei, în 25 septembrie 1994, prin vocea înalţilor ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-a apreciat că noua „structură administrativă bisericească, este menită


Restituiri istorice: Bursieri ai Fundaţiei Gojdu din judeţele Covasna şi Harghita (1875-1915)

Printre cei mai însemnaţi binefăcători şi susţinători ai învăţământului în limba română din Transilvania, înainte de Marea Unire de la 1918, dar şi a culturii şi spiritualităţii româneşti, în general, la loc de cinste se află Emanuil Gojdu (1802-1870). Din


Ctitori şi binefăcători munteni ai parohiilor ortodoxe din fostele scaune secuieşti (sec. XIX)

În urma intensului proces de maghiarizare (secuizare), desfăşurat pe parcursul mai multor secole, mai întâi pe cale naturală, iar începând de la mijlocul secolului al XIX-lea şi pe cale forţată, prin diverse mijloace coercitive, majoritatea comunităţilor româneşti din fostele scaune


Însemnări ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupaţiei horthiste

Nicolae Colan

În urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, episcopul Nicolae Colan a fost singurul ierarh ortodox care „a rămas în teritoriul vremelnic ocupat”, cârmuind pe toţi credincioşii ortodocşi români din Transilvania, rămaşi sub stăpânire străină. În toţi aceşti


Calvarul îndurat de Episcopul Nicolae Colan al Clujului în timpul ocupaţiei maghiare

Dintre cei trei episcopi români ortodocşi aflaţi în Transilvania de Nord, după Diktatul de la Viena, doi au fost expulzaţi, dr. Nicolae Popovici al eparhiei Oradea şi dr. Vasile Stan al eparhiei Maramureşului, rămânând în teritoriul cedat numai episcopul Nicolae