Restituiri istorice: Bursieri ai Fundaţiei Gojdu din judeţele Covasna şi Harghita (1875-1915)

Printre cei mai însemnaţi binefăcători şi susţinători ai învăţământului în limba română din Transilvania, înainte de Marea Unire de la 1918, dar şi a culturii şi spiritualităţii româneşti, în general, la loc de cinste se află Emanuil Gojdu (1802-1870). Din Enciclopedia Română „Minerva”, apărută la Cluj-Napoca, în anul 1929, aflăm că marele filantrop român a fost avocat în Budapesta până în anul 1861, când este numit prefect al judeţului Caraş. În anul 1866 este deputat, iar în 1869 judecător la Curtea supremă a Ungariei. „A fost unul din cei mai distinşi jurişti ai Ungariei – se afirmă în textul menţionat – iubindu-şi mult neamul, pe care a căutat să-l ajute pe toate căile. A fost membru fondator al Asociaţiunii ASTRA, prieten cu mitropolitul Andrei Şaguna. Toată averea sa impunătoare a lăsat-o „Fundaţiunii Gojdu”, pentru luminarea neamului său ortodox”. Nobilul său crez este redat printr-un gând exprimat de el în anul 1862: „Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, căci m-am născut român, iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, că încă şi după moarte să erump de sub gliile mormîntului spre a putea fi pururea în sînul naţiei mele”

Conform dorinţei testamentare a ilustrului bărbat român, din averea sa lăsată moştenire „bisericii răsăritene” (ortodoxe – n.n.), în perioada 1875-1917, prin Fundaţia Gojdu, au beneficiat de burse de studii 1348 de tineri români, în principal din Transilvania, dar şi din celelalte provincii istorice româneşti. Din totalul bursierilor, 1076 au urmat cursuri universitare, 117 pe cele ale unor şcoli reale, 87 ale şcolilor de ofiţeri, 36 ale şcolilor comerciale, zece ale şcolilor de notari ş.a.

Se poate observa că, alături de alte numeroase fundaţii ale românilor ardeleni, Fundaţia Gojdu şi-a adus un aport deosebit la formarea elitei intelectuale româneşi, elită care a pregătit, a înfăptuit şi apoi a consolidat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Parcurgând această impresionantă listă a tuturor bursierilor Fundaţiei Gojdu, aşa cum este redată în „Cartea bicentenarului Emanuil Gojdu, 1802-2002”, volum editat, în anul 2003, de către Biblioteca judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea, observăm că printre bursierii Fundaţiei Gojdu se află şi 24 de tineri născuţi, în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita. Din totalul celor 24 de tineri din cele două judeţe, care au beneficiat de burse acordate de Fundaţia Gojdu, șase au urmat cursurile gimnaziale, doi cursurile Şcolii de cadeţi (ofiţeri) şi 16 cursuri academice (universitare). După profilul facultăţilor absolvite, stuaţia se prezintă astfel: absolvenţi ai Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Politice – cinci; absolvenţi ai Facultăţii de Medicină şi Framacie – cinci; absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie, Limbi şi Istorie – trei; absolvernţi ai Universităţii Tehnice (Inginerie Generală)- trei. După localitate natală, cei 24 de bursieri originari din judeţele Covasna şi Harghita proveneau din: Topliţa – șase, Araci – trei, Întorsura Buzăului (Buzăul Ardelean) – doi, Hăghig – doi, Ozun – doi, Poiana Sărată – doi, Sf. Ghorghe – doi ( dintre care, unul din Breza, actualul cartier Simeria), Breţcu –unul, Chichiş -unul, Dobârlău -unul, Săsăuşi -unul, Sita Buzăului -unul. Din totalul licenţiaţilor, șase au primit burse pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor, din care trei în ştiinţe juridice şi trei în medicină. Doar la șapte bursieri este menţionată ocupaţia părinţilor, de unde rezultă că patru, dintre ei erau copii de preoţi şi trei de agricultori.

Majoritate celor care au beneficiat de bursele Fundaţiei Gojdu, s-au impus ca intelectuali de marcă, în domeniile pentru care s-au pregătit. Dintre aceştia amintim pe profesorul BOGDAN Nicolae, născut în Hăghig, profesor la Liceul Andrei Şaguna din Braşov, şi apoi director la Liceul de fete „Regina Maria” (azi „George Coşbuc”), din Cluj-Napoca, primul liceu românesc de fete din Transilvania, autor de manuale şcolare, publicist, fruntaş artist.

Menţonăm apoi, pe vrednicii de pomenire protopopii Dumitru Coltofeanu, din Breţcu şi Aurel Nistor din Araci, adevăraţi lideri ai populaţiei româneşti din fostul judeţ Trei Scaune, în perioada de dinainte şi de după Marea Unire de la 1 Decedmbrie 1918, medicii Pompiliu Nistor, Miron Creţu şi Aurel Gociman, juriştii Romulus Olteanu din Dobîrlău, Olah Victor din Întorsura Buzăului şi Octavian Popescu din Topliţa ş.a.

Dar iată cum arată lista completă acelor 24 de bursieri ai Fundaţiei Gojdu, din judeţele Covasna şi Harghita.

GIMNAZII: Antal Grigorie (Topliţa);Coltofeanu Damian (Breţcu); Greceanu Dumitrie (Chichiş); Nistor Aurel (Araci); Nistor Pompilius (Araci); Popovici Zenoviu (Săsăuşi).

ŞCOLI DE CĂDEŢI (OFIŢERI): Popescu Virgil (Topliţa), Popp Ştefan (Ozun).

ACADEMII ŞI UNIVERSITĂŢI:

Universitatea Tehnică Regală Maghiară Budapesta, Secţia Inginerie Generală: Birţ Dumitru ( Poiana Sărată); Dima Emil (Sita Buzăului); Russu Ioan Hortensius (Buzăul Ardelean).

Universitatea Regală Maghiară Budapesta, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice: Caltofeanu Dumitru (Sf. Gheorghe), doctorat în Stiinţe Juridice (1912).

Universitatea Regală Maghiară Budapesta, Facultatea de Medicină şi Farmacie: Creţu Miron (Hăghig); Gociman Aurel (Sf. Gheorghe); Nistor Pompilius (Araci); doctorat în Medicină (1908).

Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice: Maier Nicolae (Topliţa); Olah Victor (Buzăul Ardelean), doctorat în Ştiinţele Juridice (1909); Olteanu Romulus (Dobârlău), doctorat în Ştiinţele Juridice (1910); Popescu Octavian (Topliţa), doctorat în Ştiinţe Juridice (1911).

Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Filosofie, Limbi şi Istorie: Bogdan Nicolaus (Hăghig); Ciurea Irimia (Poiana Sărată).

Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Matemetică şi Stiinţe Naturale: Pop Victor (Ozun).

Universitatea Ferencz József Cluj, Facultatea de Medicină: Sbârcea Teodor (Topliţa), doctorat în Medicină (1897); Sbârcea Constantin (Topliţa), doctorat în medicină (1906).

Cinstind memoria marelui înaintaş şi faptele sale ziditoare, înţelegem mult mai bine, de ce este atât de importantă soluţionarea problemei Fundaţiei Gojdu, în litera şi spiritul testamentului său, şi cât de necesară este nevoia de a-i urma exemplu, în forme actualizate timpurilor pe care le trăim. Aşa cum au afirmat reprezentanţi Bisericii Ortodoxe Române, ai Academiei României şi ai societăţii civile, inclusiv din judeţele Covasna şi Harghita, Guvernul României nu are competenţa să adopte hotărâri într-o problemă vizând o proprietate privată. Singurii în măsură să dispună de modul cum va fi folosit patrimoniul moştenit de la marele mecena Emanuil Gojdu, sunt reprezentanţi Bisericii Ortodoxe Române, realitate care va trebui să fie înţeleasă şi aplicată, în acest mod, de către guvernele României şi Ungariei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*