Peste zece mii de exponate, care vorbesc despre istoria Armatei Române şi a războaielor purtate de bravii ei ostaşi, sunt adăpostite într-un muzeu unic în ţară. Vorbim despre Muzeul Militar Naţional, din Constanţa, ridicat în secret, în urmă cu 30 de ani, fără ştirea lui Nicolae Ceauşescu. Dictatorul a fost minţit chiar de fratele său, care i-a spus că, în curtea Brigăzii 9 Mecanizate Mărăşeşti, se ridică, de fapt, o magazie pentru depozitarea armamentului şi a muniţiei. Clădirea are o formă neobişnuită pentru un muzeu. Este dreptunghiulară, forma fiind specifică magaziilor militare. Multe dintre materialele de construcţii au fost aduse pe ascuns de militarii care munceau la realizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Una dintre atracţiile principale ale muzeului de astăzi este parcul cu tehnică militară. A fost inaugurat acum câțiva ani, chiar de ziua Armatei. Toate exponatele au fost donate de militarii Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti”. Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” ne povestește: „Conceptul realizării unui parc cu tehnică militară şi expunerea unor asemenea maşini încearcă de fapt să contribuie la înţelegerea evoluţiei artei militare în Dobrogea, a tehnologiei care exista acum 70 de ani, 80 de ani aici. Multe dintre piesele ce compun expoziţia în aer liber sunt încă funcţionale, chiar dacă peste ele au trecut cel puţin șapte decenii”.
O piesă importantă în expoziţie este o amfibie, o „şenilată” cum se mai spune, folosită de cercetaşii Infanteriei Marine, care avea rolul de a cerceta în terenurile inamice şi, în acelaşi timp de a strânge informaţiile. În interior, muzeul adăposteşte peste 10.000 de piese. De la armament la machete ale monumentelor înălţate în cinstea martirilor neamului. Piesa de rezistenţă a muzeului este o dioramă ce prezintă o scenă din primul răzoi mondial. Armele, căştile de protecţie, uniformele sunt autentice. Totul se continuă cu o frescă impresionantă ce redă atacul trupelor române asupra trupelor germane.
Sălile de expoziţie sunt organizate pe epoci. Aranjamentele din muzeu sunt aceleaşi din 1987, când a fost inaugurat. Muzeul are un loc special dedicat aviatorului Horia Agarici, eroul care, încălcând toate regulamentele militare, în iunie 1941 a respins singur atacul a cinci bombardiere sovietice care aveau ordine clare: să distrugă Portul Constanţa. Familia lui a donat muzeului mai multe obiecte ce i-au aparţinut eroului aerului, dar şi articole din presa vremii. În timpul unei lupte deasupra Mării Negre, Horia Agarici realizează că pilotul inamic sovietic i-a semnalat, cum era un cod al piloţilor la timpul respectiv, că a rămas fără muniţie şi, practic, nu avea cum să mai lupte. Şi prin acest cod al cavalerilor aerului, pintre care şi Horia Agarici, a refuzat să mai continue lupta, deşi el mai avea muniţie. Atunci, ambii piloţi, deşi erau inamici, s-au salutat şi fiecare a plecat spre baza sa, spre aeroportul unde trebuia să aterizeze. De 20 de ani, Costin Scurtu este directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, filiala Constanţa și știe povestea fiecărui exponat în parte, fie el armament alb, armament de foc, obiecte care constutuie accesorii vestimentare, uniforme de epocă, uiforme militare purtate în diferitele conflagraţii la care au participat militarii dobrogeni. Copiii sunt cei mai fericiţi de vizita la acest muzeu, pentru că au ocazia să înveţe istoria altfel decât în bănci, cu manualul în faţă.
