Multe au fost femeile care și-au lăsat amprenta în istoria noastră, fiind adevărate modele pentru generațiile următoare. Printre acestea se află și Olga Greceanu (n. 1890 – d. 1978). Aceasta a fost scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc, fiind cea mai remarcabilă femeie-artist-și-cărturar din perioada de eflorescență culturală interbelică. În apropierea Bucureștiului, la Bălteni (comuna Conțești; jud. Dâmbovita) se află un conac în care a locuit Olga Greceanu și care ar putea deveni muzeu. Mai există Complexul Muzeal Măldărești, cu „moștenirea Greceanu” ce merită vizitat. Marea artistă Olga Greceanu se naște într-o familie de intelectuali bucureșteni cu origini polono-germane, Șeșevski, la 4/17 august 1890, în localitatea Mânăstirea Nămăiești de lângă Câmpulung Muscel, unde părinții erau în vacanță. Ca un semn al stelelor, biserica de aici este săpată în stâncă, ca și ieslea Domnului Iisus. Olga, ca și copil, urmează studiile primare și liceale la instituții particulare din București (Institutul Pompilian, respectiv Institutul Șeșevski). După terminarea acestora urmeză timp de trei ani (1911-1914) studii de chimie și de arte frumoase la Liège (Belgia), declanșarea războiului obligând-o să revină în țară. În anul 1914 se căsătorește cu colegul său de studii politehnice, Nicolae Greceanu. Inițiază prima asociere a femeilor pictorițe și sculptorițe, iar în 1915 organizează prima expoziție a acestora la Ateneul Român. Se înscrie și face parte din „Societatea femeilor pictore” și „Tinerimea artistică”. Are o expoziție de grup la Iași, iar apoi una personală la Ateneul Român în 1919. Între anii 1919 și 1922 revine în Belgia și termină studiile de chimie și de arte frumoase. Va face studii de specializare pentru lucrul în frescă la Paris, la Academia Baudoin. Are mai expoziții personale la Paris (1928), New York (1924), participă la expoziția mondială de la New York din 1939. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, pictează în frescă cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal.
Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării Mogoșoaia (1939), şi frescă exterioară la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. După Al Doilea Război Mondial, pictează biserici și face pictură murală (Biserica Bălteni (1945 şi 1971), Biserica Pitar Moş, Schitul Darvari (1967), Biserica Precupeţii Noi, Biserica Sapienţiei, Biserica Sf. Vasile (1968), Biserica Izvorul Tămăduirii (1969), Biserica Hagiului, Biserica Bumbăcari, Biserica Tudor Vladimirescu, Biserica Sf. Ion, Biserica Floreasca, Biserica Precupeţii Vechi şi Biserica Bariera Rahovei (în Bucureşti), Biserica Sf. Dumitru, Biserica de la Mănăstirea (1970), Biserica Plătăreşti, Biserica Tăriceni (în Călăraşi). A mai realizat și mozaicuri exterioare la biserica Antim din București (1949). În 1974 va avea o mare retrospectivă plastică la sălile Dalles. Olga Greceanu semnează și publică volumele: 1) „Bucarest et ses environs” (1933); 2) volumul „Compoziția murală – Legile și tehnica ei”, Institutul de Arte Grafice Triumful, București (1935); 3) „La Composition mural: Ses lois et sa technique”, Imprimeur-Editeur Julien Laherte Delcour, Renaix, 1938 (în franceză); 4) în 1937 publică volumul „Cula din Măldărești” (Institutul de Arte Grafice Triumful, București); 5) Publică „Specificul național în pictură”, Tiparul „Cartea Românească”, București (participă la Expoziția internațională de la New York- 1939); 6) Publică „Femmes peintres d autrefois”, Editura Ziarul, Craiova. 1943. Lucrarea sa de căpătâi în această frumoasă misiune de a răspândi cuvântul Domnului pe înţelesul tuturor este „Dicţionarul Biblic Ortodox” la care a lucrat peste 30 de ani. Soțul, Nicolae Greceanu, a murit în 1961. Împreună au călătorit foarte mult, el fiind membru în Comisia Europeană a Dunării, ca inginer hidrolog. Astfel au ajuns în America, în Franţa, în Egipt, în Israel, la Locurile Sfinte.
Poate că de aici i-a venit gândul să scrie Dicţionarul Biblic Ortodox, o bijuterie bilaterală – în scris şi în desene originale. Poate că de acolo i s-a tras și nevoia de a le explica oamenilor cuvântului Domnului, fiind prima femeie care a predicat în biserică. La un moment dat, în anii ʼ50, îşi amintesc soţii Anghel, Nicolae i-a interzis să mai ţină conferinţe „Pentru că avea informaţii că dacă va continua, va fi arestată.” A fost prigonită, i s-a confiscat aproape toată averea și i s-au distrus lucrări, sau au fost acoperite cu var. Olga Greceanu era o fire creatoare și neliniștită. Făcea tot timpul ceva. Ba scria, ba desena, iar la 80 de ani se urca precum o pisică pe schele și picta biserici. A avut şi un accident, a căzut de pe schelă, dar nu a stat la pat şi a mers mai departe. Olga Greceanu moare acasă la 16 noiembrie 1978, fiind înmormântată la cimitirul Bellu. După 1989 îi apar mai multe cărți pe care le avea în manuscris, studii și volume de meditații sau de călătorie. Revista „Rost” din luna mai 2010 va dedica două studii vieții și activității Olgăi Greceanu, semnate de Adina Nanu și Liliana Ursu. Noi avem pe lângă conacul de la Bălteni din Jud. Dâmbovița și Conacul Greceanu, care se află în zona de nord a Olteniei, în localitatea Măldăreşti din Vâlcea. La doar patru km de centrul ceramic Horezu, inclus în patrimoniul UNESCO, conacul, parte a domeniului istoric al Grecenilor, are în vecinătatea sa o salbă de mânăstiri, cule și atracții naturale. Învecinat cu Cula Greceanu, aflată si ea in portofoliul „Artmark Historical Estate”, conacul are în preajmă numeroase atracţii turistice şi culturale: Cula și Casa Memorială „I.G. Duca” (prim-ministru al României interbelice), Biserica Greceanu, Conacul lui Maldăr, Parcul Național Buila-Vânturariţa, pentru a menţiona doar câteva dintre ele. Complexul istoric Măldăreşti din care face parte conacul se află la 50 de minute de Râmnicu Vâlcea și trei ore de București (220 km). Conacul și alte 10 clădiri anexe, totalizând 2.800 mp construiți, sunt amplasațe pe un teren de 21.500 mp, mărginit de un pârâu și înconjurat de arbori seculari. Deși în stare fizică bună, conacul necesită lucrări de reabilitare, iar faptul că nu este înscris în Lista Monumentelor Istorice, face ca aceste lucrări să poată fi derulate fără proceduri de autorizare complicate şi cu costuri relativ scăzute.
Fiind într-una din cele mai frumoase zone turistice din România, conacul şi întregul domeniu se pretează atât ca destinaţie de vacanță, cât și a fi valorificat în scop turistic, social sau medical, alături de impresionanta Culă Greceanu. În apropiere mai sunt disponibile la vânzare 30 ha de pădure, din aceeași moștenire a Grecenilor. Domeniu de poveste, Conacul Greceanu îți poate schimba perspectiva asupra vieții. Aflat în proximitatea Culei Greceanu, Conacul Greceanu este cea mai târzie construcție din întregul complex al Grecenilor din comuna Măldărești. Construit în perioada în care soții Nicolae și Olga Greceanu încep să se îngrijească de proprietățile vâlcene, conacul nu avea să se bucure de o existență ușoară. Era finalizat în cursul anului 1943, după planurile arhitectului Gheorghe (Pichi) Petrașcu, fiul pictorului Gheorghe Petrașcu, coleg de breaslă și apropiat al Olgăi Greceanu. Construit pe două niveluri, cu o pivniță mică și un cerdac la intrare, conacul are deschidere spre întregul complex, relevându-se acum, ca și la ora ridicării, drept un conac de vacanță și de recepție. După 1946, când soții Greceanu erau evacuați din casa în care se refugiaseră după război, conacul din Măldărești, alături de celelalte componente ale complexului, intra în posesia statului comunist. Conacul, alături de terenul înconjurător, avea să fie separat de Cula Greceanu și să intre în posesia I.A.S. Măldărești. Ulterior, în cursul anilor ’70, proprietatea este cedată Institutului de Apicultură din București, instutuție sub care a funcționat până în 2007.Olga Greceanu a avut legături strânse și cu județul Dâmbovița. În anul 1905, soții Olga și Nicolae Greceanu au construit la Bălteni (comuna Conțești) un conac neoromânesc, o reședință boierească somptuoasă inspirată de construcțiile de tip culă moștenite în familia Grecenilor, numit „Conacul Olga Greceanu”. El este înregistrat cu Cod LMI: DB-II-m-B-17346, la adresa: Str. Eroilor 186 C. Conacul Olga Greceanu este locuit în prezent de chiriași ai fostei ferme din Bălteni. Ar trebui ca primaria să reconsidere valoarea lui și să-l transforme în muzeu dedicat pictoriței Olga Greceanu. Sigur se va bucura de vizitatori.
Lasă un răspuns