Vecinii de mâine din cartierul „de familie” (europeană) de altădată: continuitate în acapararea piețelor de desfacere și a resurselor de țară…

Nici măcar nu a fost devorată… UE s-a autodevorat… Cam așa va arăta, nu viitorul îndepărtat al Europei, ci acela poate un pic mai încolo de ziua de mâine. Pentru că UE nu mai este de mult timp nici măcar o umbră a creației părinților ei fondatori… Nici un rest din scheletul „calului troian” pe care liderii nonUE și antiUE, ca simțiri, ca intenții și, în cele din urmă, ca acțiuni, l-au lăsat a se insinua și zidi în Europa. Deja trebuie să ne întrebăm, nu cum va fi ziua de mâine, ci dacă suntem pregătiți pentru ea?… Pentru că semnale am avut și avem… Ba, vorbim despre mesaje tot mai clare, tot mai precise și punctuale… Și nu, a ne întreba ce va fi Uniunea Europeană fără Spațiul Schengen este doar primul șiret din mănunchiul ce se deșiră de prea mulți ani… Vor urma desprinderi din blocurile, alianțele, tratatele și pacturile (politico)economice, iar acestea vor aduce după sine rupturile geopolitice, geostrategice, apoi destructurarea…. Până când UE nu va mai fi nici măcar o mână de vecini din cartierul „de familie” de altădată, ci o asociere a unor țări grupate pe propriile interese în blocuri… Nu neapărat altfel de blocuri față de cele ale trecutului…

Europa se destramă din propriile petice… A fost sfâșiată de inserțiile valurilor de migranți, de nesiguranță și teroare… Și nu va mai fi nici măcar o umbră melancolică a trecutului…

Se văd clar noile fisuri lângă care se vor pune gardurile, poate frontierele „imperiilor” de mâine… Doar că nu vor fi 27 de miniimperii funcționând într-o altfel de UE, eventual ca state asociate… Vor fi ziduri ce nu vor mai avea nici măcar consistența a câțiva ani de funcționare, nu decenii… Iar disoluția spațiului Schengen arată clar, nu ce vor oamenii, pentru că nu vocea lor a mai contat în acești ani din urmă ai Europei ca uniune, ci interesele noilor lideri de felurite facturi, nici măcar de „turn Babel”, ci de un doi de „sodome” și „gomore”… Căci „părinții” destructivi ai Europei de mâine vor fi acei părinți 1 și 2 care au răvășit demnitățile, reprezentările, siguranța și viitorul propriilor state și națiuni. Care au sacrificat, nu visul european, ci însăși Europa…

Și nu, nu vom putea spune că nu am fost de față și nu am știut… Ori că am fost acolo, dar nu am înțeles… Și nu ne-am pregătit… Pentru că respingerea venită dinspre Austria doar a deschis setul de „post-it” -uri de avertizare… Iar nesusținerea noastră de către celelalte state UE, nesprijinirea, ba chiar „sfaturile” vizând o dorită neescladare prin punerea în față a demnității și mândriei noastre, au fost suficiente avertizări că trebuia să ne pregătim de o altfel de Europă… Pentru un viitor cu mai puțină Europă, globalizatoare, și mai mult, dacă nu cu totul dedicați propriei națiuni… Căci, doar cu ea vom rămâne din Europa de acum… Dacă vom rămâne…

Iar lucrurile s-au acutizat… Cu un conflict într-o parte a granițelor țării, cu un butoi de pulbere ce stă a reizbucni în alta, România nu are cum să mai fie în Schengen… Nu are de ce să mai fie acolo, chiar dacă acest spațiu va mai exista pe mai departe ca un fir întrerupt de bariere mai mult sau mai puțin selective… Pentru că am văzut ce a adus Europei ridicarea barierelor dinspre vecinii ei de continent…

Am putea ajunge chiar să mulțumim Austriei că s-a opus intrării noastre în Schengen!… Nu vom avea de ce să o facem pentru că nu am optimizat acest spațiu de manevră!.. Dar, în mod cert, nu vom avea de ce să le mulțumim guvernanților noștri că au trenat niște decizii… Că au așteptat și așteaptă destrămarea Schengen -ului pentru a nu lua niște decizii… Deși este evident că se petrec lucruri grave în Europa… Că nu mai este „doar” ceva putred, ci o pecingine mistuie graniță după graniță, economică, geopolitică, apoi strategică și, pentru cei ce nu-și fi făcut temele, frontierele naționale…

Astfel, când Iohannis a spus răspicat că Schengen -ul nu mai funcționează, ne-am uitat la el cum continuă cu un soi de dicton de „Gâgă”, subliniind că acest spațiu va fi mai sigur cu noi în el! În care „spațiu”, însă? Când Italia a pus primul punct cu aproape tuș de tratat diplomatic pe „i” -ul din sfârșitul petrecerii în Europa, anunțând suspendarea Spațiului Schengen, am rămas tot în așteptare… Când la Palatul Victoria au venit reprezentanții Consiliului investitorilor străini, nu ne-am întrebat dacă nu cumva se pun la cale reconfigurările de mâine? A intereselor acelor investitori ce vor ține cu dinții, chiar și când UE se va destrăma, de singura parte din uniune care i-a interesat: cea a resurselor și piețelor de desfacere…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*