Patru la număr, acestea sunt practic „cele mai vechi cuptoare medievale din România”. Folosite la redus minereul şi ars ceramica, ele se află în Centrul Istoric al Botoşaniului şi au fost conservate de restauratorii suceveni. Acestea au fost construite în secolul al XV- lea în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (domn între anii 1400 – 1432). Cuptoarele fac parte din fosta zonă industrială a Botoşaniului medieval şi au fost descoperite cu ocazia campaniei de săpături din anul 2009 condusă de regretatul arheolog sucevean Florin Hău. Prospecţiunile arheologice au avut loc în Centrul Istoric al muncipiului Botoşani, într-o parcare.
În total au fost descoperite 11 cuptoare, dar şi o fântână medievală. Dintre acestea doar patru cuptoare au mai putut fi conservate. Este vorba despre trei cuptoare de ardere a ceramicii pentru finisarea vaselor, oalelor şi a altor obiecte din ceramică, dar şi de un cuptor pentru reducerea minereului de fier folosit pentru confecţionarea de seceri, coase, săbii şi alte unelte şi arme. Experţii care au participat la săpături susţin că aceste cuptoare sunt din secolul al XV-lea din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, adică între anii 1400 şi 1432. „Am reuşit să prelucrăm materialul pentru aceste cuptoare. Au apărut argumente clare că sunt din secolul al XV-lea, perioada Alexandru cel Bun. Am avut bucuria să dăm de vechea zonă Industrială a târgului medieval Botoşani. Sunt cuptoare unicat în ţară”, a declarat expertul restaurator Dan Fărătăiş din cadrul Centrului de Restaurare Suceava.
Cele patru cuptoare au supravieţuit ca prin minune timp de cinci ani de zile. În tot acest timp restauratorii s-au chinuit ca iarna sau verile secetoase să nu le distrugă, până când au fost găsite fonduri pentru amenajarea unei cupole de sticlă și aparatura necesară de conservare. Reprezentanții Primăriei Botoșani, împreună cu arhitecții, au hotărât ca soluția finală pentru conservarea vestigiilor descoperite în Centrul Vechi să fie acoperirea acestora cu sticlă. De altfel, aceasta este și soluția propusă de arhitecții botoșăneni în cadrul unui concurs patronat de Ordinul Arhitecților din România. „Mergem pe soluția care a fost propusă la concurs și anume aceea de a acoperi cuptoarele cu sticlă. Am avut niște discuții cu arhitecții, privind mai multe detaliile tehnice, de asigurare a microclimatului de acolo, cu o umiditate de 55 la sută și o temperatură constantă de 20 de grade. Va fi amenajat și un mic muzeu, unde vor fi puse niște exponate descoperite în timpul lucrărilor”, a precizat viceprimarul Cătălin Alexa. Alături de aceste cuptoare a fost reabilitată şi fântâna medievală din aceeaşi perioadă. În momentul de faţă cuptoarele au intrat deja în circuitul turistic al municipiului Botoşani, putând fi vizitate.
Cuptoarele atestă şi vechimea orașului Botoşani, dar şi importanţa sa economică în Evul Mediu. „Materialul rezultat din săpăturile efectuate la cuptoare a fost într-adevăr spectaculos, o ceramică de bună calitate, meşterii de la acea vreme cunoşteau tehnologiile practicate la aceea vreme în Europa. A fost un centru comerical important.”, a precizat Dan Fărtăiş. Vechiul târg Botoşani se afla pe ruta comercială ce lega porturile Mării Negre de Polonia şi Marea Batică. Iată că aceste cuptoare medievale au supravieţuit ca prin minune aproape 700 de ani, la Botoşani, iar acum aceste vestigii au fost introduse în circuitul turistic naţional. (G.V.G.)
Lasă un răspuns