Nava de linie „Tudor Vladimirescu”

– singura navă cu zbaturi de mare capacitate aflată în funcţiune în Europa –

Ca un exemplu concret de punerea în valoare a unei nave cu zbaturi este ceea ce s-a întâmplat cu nava de linie „Tudor Vladimirescu”, care funcționează și după 170 de ani, după investiţii de 1,5 milioane dolari în reparaţii şi reamenajare și mai transportă şi astăzi călători pe Dunăre. Motoarele sunt silenţioase, iar nava nu se înclină când face rondoul. Este un „vapor” în adevăratul înţeles al cuvântului şi singura navă cu zbaturi de mare capacitate aflată în funcţiune în Europa. A fost construită în 1847-1850, la Şantierul Ganzdanubius din Viena, la comanda companiei austriece DDSG, care făcea comerţ în Ţările Române şi avea nevoie de un remorcher puternic, care să străbată zona Cazanelor. Până în 1874, nava a efectuat transporturi de mărfuri generale şi cereale între Galaţi, Brăila şi Viena. Apoi a fost transformată în navă de pasageri, căpătând numele „Croaţia”.

În 1919, nava a fost primită de România în contul despăgubirilor de război. A fost rebotezată „Sarmizegetusa” şi a efectuat curse de pasageri pe Dunăre. Nava avea cabine de pasageri de clasa I și II-a, asigurând un confort deosebit pentru croazierele pe distanţe lungi. Saloanele şi cabinele aveau o capacitate de 105 locuri, iar băncile de pe punţile exterioare mai ofereau 150 locuri. Din 1927, nava a primit numele „Grigore Manu”, efectuând curse de agrement în Delta Dunării. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, a fost spital de campanie plutitor. În 1947, numele navei a fost schimbat din nou, devenind „Tudor Vladimirescu”. „În perioada 1965-1991 nava de pasageri Tudor Vladimirescu a fost folosită ca navă turistică. Putea adăposti un număr de 250 de turişti, putea servi 170 de turişti la o singură serie şi avea 26 de dormitoare. Turişti din Marea Britanie, Franţa, Germania veneau deseori în România tocmai pentru a se plimba cu acest vas în Delta Dunării în perioada mai –septembrie şi de-a lungul Dunării în celălalte perioade ale anului, bucurându-se de lărgimea vasului, de zbaturi, de modul de propulsie şi de rotocoalele de fum pe care nava le scoatea de mai bine de 100 de ani pe coşurile pe care le vedem şi astăzi. Trebuie spus că, în perioada 1965-1981, nava a parcurs o distanţă de 200.000 de mii de kilometri şi a înregistrat la bord un număr de 240.000 de turişti”, a explicat consilierul istoric Marius Mitrof.

Până în 1985 a efectuat curse pe rutele Galaţi-Brăila şi în Deltă. După revoluţie a făcut curse la Ismail pentru O.J.T. Tulcea şi a fost timp de doi ani restaurantul „Europolis”. A intrat în reparaţii la Şantierul Naval din Drobeta Turnu Severin, după care, din iulie 1993, nu a mai navigat, fiind ancorată în Portul Galaţi. În 1999, proprietarul navei, Navrom Galaţi, a investit 1,5 milioane dolari în reparaţii şi restaurare. A fost păstrat sistemul de propulsie cu zbaturi acţionate de forţa aburului, cu o putere de 600 CP, singura modificare fiind înlocuirea păcurei cu motorina. În 2004, nava a revenit pe Dunăre, oferind condiţii de navigare la standarde moderne. Participă la parade şi poate fi închiriată contra cost, la 500 Eur/ora.  Datele extrase din planurile succesive de reconstructie ale navei din 1919, 1954, 1963 arată că legenda navei amiral a flotei de pe Dunăre „Tudor Vladimirescu” a început acum peste 150 de ani, în Imperiul Austro-Ungar. Reprezentanţii companiei Navrom spun că au făcut demersuri către autorităţile ungare pentru a găsi mai multe documente în arhivele lor care să demonstreze vechimea navei. Dacă ar exista aceste documente, nava ar putea intra în Cartea Recordurilor. „Până acum nu am primit nici un raspuns de la autorităţile ungare, aşa că vom încerca să căutam singuri acele documente”, spunea recent un reprezentant al Companiei de navigaţie fluvială Navrom. Nava poate lua la bord 100 de pasageri, care se pot mândri că au călătorit cu o navă la bordul căreia au mai urcat Regele Ferdinand şi Regina Maria, Carol al II-lea, Regele Mihai, mareşalii Averescu şi Antonescu, iar în perioada comunistă, Nichita Hruşciov, care a fost oaspetele lui Gheorghiu Dej. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*