Mari personalităţi străine ce au vizitat Clujul interbelic

Un rol deosebit de important l-au avut în făurirea unităţii şi libertăţii noastre naţionale o serie de mari personalităţi străine, care s-au angajat cu toată dăruirea pentru cauza dreaptă a poporului român. Dintre acestea, o parte au vizitat şi Clujul interbelic.

La 31 decembrie 1918 are loc primirea cu mare bucurie, de către oficialităţile române clujene, a generalului Henri Berthelot (1861-1931), cel care a avut un rol decisiv în organizarea Armatei Române în Primul Război Mondial. Oaspetele a vorbit în franceză cu dr. Amos Frâncu şi cu Sidonia Docan, care i-a oferit un buchet de flori cu inscripţia: „Doamnele române din Cluj, eroicului general Berthelot”. A fost întâmpinat de la gară până în oraş de “masa ţăranilor români, cu mocancele călări, la ieşirea din gară, cu sumedenia de flamuri tricolore, însufleţirea entuziastă ce manifesta pentru general [a se] descrie nu se poate”, ceea ce l-a impresionat profund pe ilustrul oaspete. După război, generalul H. M. Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român şi în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

La 1 decembrie 1920, vizitează Clujul Robert William Seton-Watson (1879 – 1951), cunoscut şi cu numele Scotus Viator, mare prieten al românilor. Este distins cu titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj şi sărbătorit de autorităţile clujene printr-un mare banchet dat la Hotelul New-York din centrul urbei.

Emmanuel de Martonne (1873-1955), savant din pleiada de mari oameni de cultură ai Franţei, prieten al românilor (a sprijinit delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris) a ţinut cursuri la Universitatea din Cluj în 1921, Doctor Honoris Causa al acestei universităţi, a vizitat de mai multe ori Clujul.

Charles Lindbergh (1902 –1974), celebrul aviator american, explorator şi inventator a devenit celebru pentru că în 1927, la numai 25 de ani, a efectuat primul zbor solo non-stop transatlantic de la New York la Paris, timp de 33 de ore şi jumătate, 5.800 de kilometri, cu un singur motor. La 2 septembrie 1938, colonelul Charles Lindbergh a sosit la Cluj, fiind oaspetele clujenilor şi al profesorului Iuliu Haţieganu, unde a dormit peste noapte. A doua zi, la ora 9 şi jumătate dimineaţa, “Eroul mondial care a fost oaspetele Clujului împreună cu soţia sa şi-au luat rămas bun de la întreaga asistenţă, după care s-au urcat graţioşi în carlingă. Decolarea s-a făcut la ora 10 20 în uralele entusiaste ale ofiţerilor Grupului de Aviaţie şi ale celorlalţi asistenţi”.

Abatele Zavoral de la mănăstirea Strachov de lângă Praga, membru de onoare al Academiei Române, un bun şi sincer prieten al românilor, cel care a îngrijit atâţia soldaţi români răniţi din primul război mondial, a vizitat Clujul în 1929, fiind onorat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj.

La 28 august 1933 soseşte în Cluj un grup de 40 de profesori englezi condus de H. I. Fleure de la Universitatea din Manchester, vestit etnolog al Marii Britanii, şi de Miss Margaret E. Tatton, directoarea Societăţii “The Le Play Society” (London, 58 Gordon Scuare), grup aflat într-o călătorie de studii în România. Seara, Primăria a dat un ceai în onoarea oaspeţilor la Cafeneaua “New York” din centrul oraşului. Prof. Fleure, cu acest prilej “a felicitat poporul românesc pentru progresele făcute în cei 15 ani de stăpânire românească”.

Louis Barthou (1862-1934), prim ministrul Franţei, membru al Academiei franceze, mare prieten al românilor, a fost primit cu onoruri de clujeni în anul 1934.

Un alt mare savant francez, şi anume Paul Montel, membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universităţii clujene, a vizitat Clujul în 1936.

Tot în 1936, la 13 martie, Clujul este vizitat de 14 societari şi pensionari ai celebrei “Comedie Francaise” (Comedia Franceză), conduşi de Andre Brunot, vicedecanul Casei Moliere. Ospeţii au prezentat cu acest prilej două spectacole la Teatrul Naţional, cu o piesă de Moliere şi una de Marivaux. În semn de onoare, Primăria a oferit oaspeţilor o masă în saloanele Automobil Clubului Român.

Peste aproape două luni, la 6 iunie 1936, autorităţile clujene şi un numeros public primesc în gara Cluj – pavoazată de sărbătoare – pe Eduard Beneş, preşedintele Republicii Cehoslovace, care se afla în trecere spre Bucureşti.

Marele compozitor italian Pietro Mascagni (1863-1945), autorul celebrei opere Cavalleria rusticana a vizitat de două ori Clujul, prima oară la 14 mai 1927 şi ultima oară în 1936, fiind primit cu căldură de personalităţi culturale şi administrative ale urbei de pe Someşul Mic şi de un numeros public.

O distinsă militantă pentru pace în Europa, parlamentara britanică ducesa d’ Athol (Katharine Stewart-Murray, Duchess of Atholl) a răspuns invitaţiei femeilor române din Cluj, în special a Sofiei Meteş, fruntaşă a mişcării feministe clujene, şi a venit să viziteze oraşul de pe Someşul Mic la 13 februarie 1937, împreună cu Lady Layton şi Miss Rathborne, declarându-se contra revizuirii tratatelor internaţionale. Nobilele reprezentante ale democraţiei engleze au fost primite în gara Cluj, frumos pavoazată, de numeroşi intelectuali ai urbei şi de personalităţi administrative.

Tot în 1937, la 12 septembrie, are loc, într-un cadru festiv, conferirea diplomei de Cetăţean de onoare al municipiului Cluj profesorului Louis Marin, savant francez, cel care, în urmă cu 43 de ani, a fost la Cluj pentru a apăra cauza românească în celebrul proces al Memorandului.

Prin opera sa de civilizaţie, de acumulare, promovare şi sporire a patrimoniului său artistic, cultural, spiritual, instituţional şi ştiinţific, municipiul Cluj-Napoca poartă prin timp şi nobleţea unor vizitatori celebri ai săi, a căror prezenţă în urbea de pe Someşul Mic a fost adesea benefică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*