Lumi câştigate. Filmele româneşti mari de-odinioară

Multe lumi pierdute avem în viaţă dar, din fericire, avem şi numeroase lumi câştigate. Să ne amintim, în primul rând, de adorabilele filme importante pe care le-am văzut în diferite etape ale Vieţii. De ce să le zicem filmelor „lumi câştigate”? Pentru că ne-au îmbogăţit sufleteşte, ne-au sprijinit moral în momente grele, ne-au format caracterul, având în faţă exemple de personaje mari, şi pentru faptul că nu sunt lumi pierdute, le putem revedea când ne este dor de ele.

În comunism erau trei feluri de filme: bune, rele şi sovietice. Desigur că cele sovietice, cu propaganda lor respingătoare, nu intrau nici măcar în categoria rele. În această categorie rele intrau unele filme româneşti de propagandă şi unele, tot de propagandă ideologică, din ţările „lagărului” socialist. Dar erau şi filme româneşti strălucite. Să trecem în revistă câteva, care au fost adevărate puncte de hotar ale vieţii artistice şi chiar sociale – prin numărul imens de spectatori la cinematografe. Şi fiecare are traseul lui în lumea cinematografică. Mie mi-a plăcut, de exemplu, Amintiri din copilărie, după Creangă, al Elisabetei Bostan, din 1965, cu marele nostru actor Ştefan Ciubotăraşu, film minunat, cu premii internaţionale la activ. Este fermecătoarea lume a lui Creangă surprinsă în acest film, când încă satul moldav păstra alcătuirea veche de civilizaţie. Apoi filmul O scrisoare pierdută, al lui Liviu Ciulei, din 1977, cu Dem Rădulescu, Octavian Cotescu, Ştefan Bănică, Victor Rebenciuc, Aurel Cioranu, Mircea Diaconu, Mariana Mihuţ, Fory Etterle – altă minune de film. Eu eram fericit că am avut o lume în care poporul avea dreptul la cuvânt public şi la asociere, comuniştii vedeau altfel, credeau că vor face o critică necruţătoare regimului burghezo-moşieresc, pe când noi visam la libertate. Eu eram tânăr şi tinereţea mi-a fost ştearsă din punctul de vedere al afirmării politice, putea să fie afirmată într-un regim democratic.

Marii noştri actori au ştiut să transforme totul în frumuseţea unei lumi libere. Dar tot astfel este şi varianta de film O scrisore pierdută din 1953, în regia lui Sică Alexandrescu şi Victor Iliu, cu Grigore Vasiliu Birlic, Alexandru Giugaru, Marcel Anghelescu, Elvira Godeanu, Costache Antoniu, Ion Finteşteanu, Nicky Atanasiu, Radu Beligan. Film mare a fost şi Pădurea spânzuraţilor, a lui Liviu Ciulei, din 1964, după Rebreanu, cu Victor Rebengiuc, Ştefan Ciubotăraşu, György Kovács, Anna Széles, Gina Patrichi, Liviu Ciulei, Emil Botta, Ion Caramitru, Toma Caragiu, Gheorghe Cozorici, Costache Antoniu, Mihai Mereuță ş.a. Apoi filmul Ion, după Rebreanu, al lui Mircea Mureşan, cu Șerban Ionescu, Petre Gheorghiu, Ioana Crăciunescu, Leopoldina Bălănuță, Octavian Cotescu, Romeo Pop, Tamara Buciuceanu, Catrinel Dumitrescu, Ion Besoiu, Dan Nuțu, Valeria Seciu, Costel Constantin, Jean Lorin Florescu, Dan Nasta şi mulţi alţii. Deşi scenariul, respectiv romanul lui Titus Popovici s-a bazat pe un fals istoric, mi-a plăcut mult filmul Setea, din 1960, al lui Mircea Drăgan şi Mihai Iacob, cu George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Eugenia Popovici, Jules Cazaban, Sandu Sticlaru, Lazăr Vrabie, Ernest Maftei, Amza Pellea, Mihai Mereuţă. Neamul Şoimăreştilor, al lui Mircea Drăgan, din 1965, după Sadoveanu, a fost iarăşi un film de zile mari, cu George Calboreanu, Ștefan Ciubotărașu, Colea Răutu, Dina Cocea, Amza Pellea, Ion Besoiu și alţii.

Apoi, cât de mult i-am admirat şi ne-am încărcat cu demnitate naţională văzându-i pe Emanoil Petruţ şi George Vraca în filmul Tudor (din 1963, regia Lucian Bratu), pe George Calboreanu în rolul marelui Ştefan al Moldovei. Un film la care m-am distrat mult a fost Un surâs în plină vară, al lui Geo Saizescu, din 1963, după o nuvelă de Dumitru Radu Popescu, cu Sebastian Papaiani şi Florina Luican. Apoi, cel mai vizionat film românesc din toate timpurile, comedia Nea Mărin miliardar, din 1979, al lui Sergiu Nicolaescu, cu Amza Pellea, Draga Olteanu Matei, Jean Constantin, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Stela Popescu, Colea Răutu. Cine n-a adorat apoi pe deosebit de frumoasele şi inteligentele noastre actriţe din epoca de aur a filmului românesc (altele decât cele amintite deja): Irina Petrescu, Ilinca Tomoroveanu, Cezara Dafinescu, Rodica Tapalagă, Margareta Pogonat, Aimée Iacobescu, Silvia Popovici, Silvia Ghelan, Rodica Mandache, Coca Andronescu, Tanţi Cocea, Ileana Stana Ionescu, Ileana Popovici, Vasilica Tastaman, Rodica Popescu Bitănescu, Irina Gărdescu, Melania Ursu, Margareta Pâslaru, Manuela Hărăbor, Carmen Galin, Olga Tudorache, Clody Bertola, Dina Cocea, Florina Cercel, Maria Clara Sebök, Maria Ploaie, Ioana Drăgan, Ioana Bulcă, Ioana Pavelescu, Elisabeta Adam (Erzsébet Ádám), Valeria Gagialov, Dorina Lazăr, Tora Vasilescu, Tamara Creţulescu, Enikö Szilágyi, Melania Cârje, Rodica Mureşan, Monica Ghiuţă, Gilda Marinescu, Julieta Szönyi, Cristina Deleanu, Mariana Buruiană, Mariella Petrescu, Emilia Dobrin, Marga Barbu, Diana Lupescu, Emilia Popescu, Maia Morgenstern, Teodora Mareş, Violeta Andrei ş.a. Apoi alţi mari actori: Gheorghe Dinică, Adrian Pintea, Vladimir Găitan, Dumitru Rucăreanu, Ştefan Iordache, Şerban Cantacuzino, Marcel Iureş, Jean Georgescu, Ştefan Tapalagă, Ovidiu Iuliu Moldovan, Iurie Darie, Florian Pitiş, Emil Hossu, Ion Cojar, Szabolcs (Szöbi) Cseh, Nicolae Secăreanu, Matei Alexandru, Zephi Alșec, Emil Botta, Ştefan Radof, Emil Coşeru, Sandu Sticlaru, Ion Dichiseanu, Ion Marinescu, Ovidiu Schumacher, Aurel Giurumia, Ştefan Sileanu, Alexandru Repan, Constantin Dinulescu, Constantin Diplan, Valentin Uritescu, Florin Piersic, Vlad Rădescu, Silviu Stănculescu, Mihai Pălădescu, Vasile Niţulescu, Cornel Gârbea, Cornel Coman, Constantin Codrescu, Dinu Manolache, George Constantin, Constantin Rauţchi, Corado Negreanu, Alexandru Lazăr, Mircea Albulescu, Dinu Ianculescu, Emmerich Schäffer, Mircea Şeptilici, Septimiu Sever, Gabriel Oseciuc, Florin Scărlătescu, Traian Stănescu, Hamdi Cerchez, Florin Zamfirescu, Dorel Vişan, Dumitru Furdui, Dan Puric, Mihai Bisericanu şi alţii. Am avut actori de comedie străluciţi (alţii, nepomeniţi până acum): Nicu Constantin, Toma Caragiu, Mitică Popescu, Horea Şerbănescu, Horea Căciulescu, Alexandru Arşinel, Ion Lucian, Marin Moraru, Vasile Muraru, George Mihăiţă, Horațiu Mălăele, Marian Hudac, Virgil Ogăşanu, Mihai (Mişu) Fotino şi alţii. Ei ne făceau să râdem la revelioanele de altădată. Numai înşirând aceste nume parcă oficiezi o trecere în revistă a unei glorii a artei cinematografice româneşti veritabile.

Toţi cei amintiți mai sus parcă fac parte din familia noastră, sunt legaţi de etapele vieţii noastre de atunci, au fiecare câte o frântură din viaţa noastră. Pentru mine, cei mai mari şi mai îndrăgiţi actori români din acea perioadă sunt: George Calboreanu, Ştefan Ciubotăraşu, Grigore Vasiliu Birlic, Dem Rădulescu, Octavian Cotescu, Gheorghe Cozorici, iar actriţele toate au meritat şi merită să le adorăm. Dacă am râs în viaţa noastră, dacă ne-am emoţionat de lucruri şi gesturi minunate şi ne-am îmbogăţit cu ele (cine nu vrea o lume cu oameni fini, eleganţi în comportare şi educaţi?), dacă ne-am răzbunat pe dictatură şi am ţinut frondă regimului cu aceste valori, dacă ne-am îndrăgostit pe moment de cineva din film, atunci datorăm toate aceste valoroase sentimente şi atitudini pozitive minunatei lumi de odinioară a filmului românesc. Notă. Aici este „Lista lui Schindler” a mea, fiecare îşi poate face lista lui, cu completările pe care le doreşte, cu traseul, fără îndoială minunat şi unic pe care l-a parcurs în viaţă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*