Moarte în cer
Golește cerul!
Dă-te la o pare., înger, cu tot cu nori și roi
de diademe înstelate!
Mai în spate!
Mai, mai!
E vulturul pe moarte
și se caută a-ntinde!
Golește-te!
Ce disperare îl cuprinde!
Duduie tunete!
Ia-i-o-nainte
și plângi cu picături grele de dor,
negre, fulgere,
smulse de pene
care doar icnesc.
Nu vreau să le măsor
intensitatea.
Vine moartea!
Străină,
strâmbă,
fără de iubire,
declinată și fără tine
scuturate din corpul lui.
Mori dragoste!
Vulture!
Sunt ochii tăi pedeapsa irișilor mei în cui?!
Vulture, vulture,
pasăre nestăpânită,
a nimănui!
De ce te duci vultureee
dorului?!
Golește cerul!
S-a-ntis tot și s-a abandonat …
Vulturul meu…
L-am scos cu tot cu suflet,
ți l-am arătat,
ți l-am lăsat…
și-l duc acum la groapă
singură,
în cerul răsturnat!
Blestem din dragoste
Din câte clipe ai fi numărat că se mai poate,
eu, victima și surogatul disperărilor de-atunci,
te-a-nverșunat iubirea celeilalte,
să mă îneci în veșnicia mării și nisip s-arunci.
Te voi uita, nu te-mpăca și nu-ți da mâna
cu destinul desfătării!
Te voi uita, eu știu că te-am iubit
dar ține cont că în virtutea celeilalte glorii
eu te-am avut când le cerșeai și le plângeai rănit.
Am să m-abat din calea-nchisă și umbrită
ca o gazelă-n cimitirul ei, privată până și de un privit,
dar îți doresc să nu se poată-abține
să-ți moară-n brațe-așa cum m-ai murit!
Nu știu s-ascult!
Nu știu s-ascult
De corp, de inimă și de tumult.
Nu știu!
Cândva, demult,
când norii mi-au adus un corp din fagurii de miere dezlipiți de stup,
am vrut mai mult!
Și cât am vrut! N-ascult!
Sunt răzvrătită și de multe ori m-ascund
cu joaca-n șoarecele ce ademenește și aleargă prin pisici.
Ce? Ce zici?
Ce-ai face tu când vreau să mă înfrupt
din tine?
Să dau paharele pe spate
și să mă-mbăt de pasiuni nerușinate?
Te-ncânt?!
Sau te uimesc mai mult?
Sub zodia aceasta m-am născut!
Exact!
Nu știu decât să dau superlativ la cel mai mult!
Așa mă simt în corpul ăst` și simt.
Să nu mai mi te apropii,
n-am să-ți dau nimic, căci…
nu-mi doresc să mă mai lași cu sufletul înfrânt
dându-ți ,
eu n-am măsură, așa sunt,
așa m-au adus zeii pe pământ,
cu totul la mai mult, mai mult, mai mult!
De vorbă cu mine
Trec din ce în ce mai grăbită prin viața mea
fără să-mi dau nimic.
Doar un fir de rid
care-mi zbârcește fața
și cu care fac grimase uneori.
Pantomimă cât să urlu fără să strig
când dau de tine
în mine, printre gânduri și în stări.
Îl fac scrisoare și i-l pun lui Dumnezeu în plic.
Să se agațe toate întrebările de el și să rămână acolo
până mor.
Și-mi pun
în timpul meu un semn c-am împietrit.
Vorbesc civilizat
doar nu vrei să mă faci o babă la iubit cerșit?
Pentru posteritate.
Să-i instig
la aversiune contra involuției spirituale
căci tot ce e pățit e… ispășit.
Ce priceput?
Să nu faci, tu ca mine,fată, când vei crește mare!
Să treci prin viața ta și să nu iei nimic!
De dragoste…ce să zic?!
E foarte complicat și eu…la vârsta mea merg cam peltic!
Nu-i simplu și îmi zic:
Până ajung mai sus să-ntreb când voi dormi un pic…
am să mă fac covrig.
Cu gaură în loc de întrebare,
gustos,
muiat și-n ceai, și-n vin,
și-n vid.
Păi ce …și-asta-i o stare!
Și profit!
Mi-e dor de tine, fraiere dar ies…
să stau cu Dumnezeu la tală.
Pa!
Pupic!
Nu mai chemați salvarea
Ieri vehicula mașina salvării vești de moarte;
Sirenele, roșii toate
dau semnale alarmante
și alungă în roți spirite rele.
Mă uit consternată la ele
cum aleargă,
cum caută,
cum văd de la distanță
sângele mânjit
sau
cum nasc femeile
la colțul străzii așteptând burtoase
iar perfuzoarele se-agață de belele.
Rele, rele, rele!
Doar gânduri.
Pe asfalt nu a mai fost și nu-i decât…durere!
Și salvatori
în uniforme.
Mi-e iar aceeași stare
și plâng
și mă uit
lung
la ce se-alege iar de noi prin curse.
Ceva ascuns pe caldarâm sub huse!
S-a născut din nou
un tot acel slogan de:
„Plec, s-adun un ciot de om în catrafuse!”
– Fato!,
ce jalnică disperi,
neant….
sloganu-i :
„Fuse și se duse!”
Doar gândul căci salvarea a salvat!
Un pompier aduce trei mașini,
să mă convingă
c-a notat.
Și tac
și mă închid
că nu la mine-a fost,
salvarea ,
gândurile mele suprapuse.
Bine că nu mă vezi!
Tac!
Mă doare…și mă doare…și mă doare!…
Am plecat!
Lasă un răspuns