Drumul către Băile Balvanyos împreună cu soția Daniela, m-a făcut să vizitez și Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe (jud. Covasna). Aici am întâlnit un colectiv profesionist care ne-a prezentat „comoara” lor arheologică, un „cuib” rar de artefacte ce dezvăluie secrete milenare, dar ridică și noi întrebări. Cercetările acestei instituții „baleiază” între județele Harghita și Covasna. În acest an descoperirea numărul unu a fost un obiect rar întâlnit în lumea dacică, respectiv un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman (cornele acestuia sunt semn al reîntoarcerii periodice la „izvoare”), ce a apărut în situl dacic de la Cetatea Zânelor. De curând cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, situate în comuna Păuleni-Ciuc, din jud. Harghita, s-a concentrat pe un şanţ de 18 metri lungime şi 0,3-0,5 metri lăţime, unde au fost descoperite fragmente ceramice variate, inclusiv o amforetă bine conservată, resturi de oase de animale şi fragmente de lemn ars, toate aparţinând culturii Costişa-Ciomortan (cca. 2100-1900 î.Hr.). În partea sudică, cercetătorii au identificat niveluri de pietre şi materiale arheologice asociate culturii Wietenberg (Epoca bronzului mijlociu, cca. 1900-1650 î.Hr.), sugerând existenţa unor structuri defensive suplimentare. „În campania din anul 2025, principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost acela de a documenta un şanţ (Complexul arheologic nr. 15), care a aparţinut unui „Gard interior” asociat probabil cu structurile de locuit amenajate în diferite perioade de ocupare a sitului. În acest şanţ, a fost descoperită o groapă formată dintr-o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente (oale, castroane, amfore şi amforete) alături de care s-au descoperit resturi de oase animaliere, fragmente mici de lemn ars şi pietre de diferite dimensiuni, toate atribuite culturii Costişa-Ciomortan (cca. 2100 – 1900 î.Hr.). Dintre acestea s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni păstrată foarte bine, are două toarte în bandă (una este ruptă din vechime), gura recipientului este uşor evazată, gâtul cilindric, corpul sferic şi fundul plat”, au precizat reprezentanţii muzeului într-o postare pe Facebook. Aceştia au subliniat faptul că patrimoniul descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii este foarte bogat şi variat, multe piese fiind incluse în categoria Tezaur. În prezent, majoritatea obiectelor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, aflată la sediul central al Muzeului din Sfântu Gheorghe. Echipa de arheologi ce au abordat această cercetare a fost formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi dr. Puskas Jozsef şi coordonată de dr. Valerii Kavruk.
Cealaltă campanie de cercetare a avut ca destinație „Cetatea Zânelor” din staţiunea Covasna și s-a concentrat pe „Edificiul II” al terasei a II-a a cetăţii dacice din Valea Zânelor. În straturile superioare au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animale şi un obiect metalic rar, respectiv un mâner cu cap de berbec de la un vas din bronz roman. Până în prezent, edificiul este delimitat pe trei laturi, iar cercetările continuă pentru a stabili limitele nordice şi funcţionalitatea construcţie posibil templu sau clădire civilă ori militară. „Cele mai numeroase descoperiri din sit aparţin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut şi lemn, organizată pe cel puţin şase terase şi o acropolă), dar s-au descoperit şi materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu. Campania din anul 2025 (octombrie – noiembrie) s-a desfăşurat în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a. În apropierea zidului şi a bastionului de pe Terasa a II-a au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperişul susţinut de stâlpi din lemn dispuşi pe trei sau patru şiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcţionalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă şi o altă funcţionalitate, civilă sau militară (…) Dintre puţinele obiecte metalice găsite merită amintit aici un obiect rar întâlnit în lumea dacică: un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman”, menţionează arheologul Paul Luca Pupeză, responsabilul ştiinţific al proiectului.
Echipa de arheologi și cercetători din cadrul MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a fost coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil ştiinţific) şi formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi dr. Puskás József. Situl arheologic Covasna – Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetăţii. „În anul 2025 s-a cercetat în special zona nordică a Edificiului II în încercarea de a stabili limita acestuia. Cercetările sunt abia la început și nu s-a ajuns la nivelul de amenajare a edificiului. În straturile superioare s-au descoperit mai ales fragmente ceramice și oase de animale. Dintre puținele obiecte metalice găsite merită amintit aici un obiect rar întâlnit în lumea dacică: un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman. Până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Ca urmare, cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului aici și odată cu aceasta, funcționalitatea lui”, au transmis reprezentanții Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni. Edificiul II din Cetatea Zânelor este delimitat în prezent pe trei laturi: spre sud de zidul Terasei a II-a, iar spre est și vest de stâncă. Cercetările vor continua spre nord în anii următori pentru a clarifica structura completă și funcția construcției. Campania din 2025 a fost finanțată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Ministerul Culturii, prin Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. La lucrări au participat tineri din Covasna, iar sprijin suplimentar a venit din partea Asociației Cultural Creștine Justinian Teculescu și Asociației Culturale „Cetatea Dacică Valea Zânelor”. (G.V.G.)
