În cadrul cercetărilor arheologice preventive de pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență din Iași din Dealul de la Ciric, cercetătorii Institutului de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iași, au descoperit mai multe complexe datând din preistorie. Echipa Institutului, condusă de Dr. Măriuca Vornicu, a reușit să atribuie vestigiile, pe baza resturilor ceramice descoperite în timpul săpăturilor arheologice, culturii arheologice Horodiștea-Erbiceni (cca. 3500 î.Hr.). Această cultură arheologică reprezintă o legătură importantă între sfârșitul culturii Cucuteni (Eneolitic) și începutul Epocii Bronzului. În acea perioadă au avut loc schimbări sociale importante în întreaga Europă și, de asemenea, în regiunea carpatică, prin afluxul de populații venite din zonele nord pontice, aflux care a remodelat harta genetică a acestei părți din Lumea Veche. De remarcat sunt gropile care, conform estimărilor inițiale, pot fi interpretate ca monumente funerare, conținând rămășițele a cel puțin 14 indivizi. Cel puțin o parte dintre înmormântări sunt înmormântări secundare.
„Aceste complexe sunt de fapt nişte gropi menajere, dar şi nişte complexe funerare în care au fost făcute înhumări şi reînhumări. Gropile menajere sunt importante pentru noi, arheologii, pentru că acolo găsim vestigiile culturii materiale. De exemplu, acolo oamenii preistorici îşi aruncau vasele din lut care se spărgeau, îşi aruncau oasele de la animalele pe care le consumau. Pentru noi, toate acestea conţin informaţii foarte importante, întrucât, în funcţie de decorul de pe vase de pe oalele lor sparte, putem să încadrăm cronologic şi cultural situl respectiv. Avem un arhezoolog care mai apoi determină speciile de animale consumate de oamenii din acea perioadă. Pe lângă gropile menajere, în situl respectiv am mai descoperit şi înmormântări ale unor indivizi care aparţin de cultura Horodiştea-Erbiceni. Cultura aceasta îşi începe evoluţia la mijlocul mileniului IV î.Hr., 3500 î.Hr”, a declarat Măriuca Vornicu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române, filiala Iaşi, care este totodată şi responsabilul ştiinţific de pe şantierul SRU Iaşi. Ea a arătat că Horodiştea-Erbiceni este o cultură foarte puţin cunoscută în România, dar are analogii în Republica Moldova şi Ucraina, şi evoluează pe acelaşi areal pe care a existat şi cultura Cucuteni.
„La noi, cultura Horodiştea-Erbiceni e foarte puţin cunoscută. Mai mult de atât, tot ce am descoperit aici, pe situl de la Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, este unic, întrucât în România nu avem încă atestate înhumări şi reînhumări de mai mulţi indivizi într-o singură groapă. Ceea ce investigăm noi acum este unic şi inedit şi ne va ajuta să înţelegem ritualul lor funerar. Acum cercetăm arheologic groapa respectivă cu oseminte umane, dar ulterior vor interveni antropologii pentru a studia oasele respective. Ei ne vor spune de la câţi indivizi aparţin, vor determina sexul, vârsta la care au murit acei indivizi, dacă au avut diverse patologii. Ştim că în Republica Moldova şi Ucraina, unde a existat cultura Horodiştea-Erbiceni, în varianta Gorodsk-Usatovo, există şi morminte colective, şi morminte singulare. Ştim că îi înhumau pe oameni în gropi cu inventar mult. Noi nu avem aproape deloc inventar în mormintele cercetate”, a mai explicat Măriuca Vornicu. Fotografiile atașate documentează săpăturile care continuă conform graficului, beneficiind de tot ajutorul scontat al beneficiarului lucrării (firma NESS Project Europe) și finanțatorului (Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate). În acest fel, construcția importantului proiect de infrastructură „Spitalul de Urgență Iași” scoate la lumină și aspecte însemnate din istoria țării noastre. După terminarea cercetărilor arheologice, resturile umane din gropile descoperite urmează să fie examinate în ceea ce privește modul lor de viață, cauza morții și bolile lor (patologie), folosind metode moderne de cercetare științifică (analize ADN, analize izotopice, examinări antropologice). Sperăm să aflăm secretele de acum 5.500 de ani. După aceea, cercetările vor fi publicate în lucrări de specialitate. (G.V.G.)
Lasă un răspuns