Dacă arheologii se rezumă la continuarea cercetărilor în situri și locații mai vechi, iată că tinerii iubitori de istorie ies cu detectoarele căutând locuri noi și locații „de legendă”. Astfel informații istorice de acum mii de ani ies la iveală și în județul Botoșani. Aici, doi căutători de vestigii istorice, au găsit mai multe monede vechi de argint macedonene de aproximativ 2.300 – 2.400 de ani. Marian Alecu și Adi Dănilă au fost călăuziți doar de pasiunea pentru arheologie într-o pădure din comuna Copălău. După câteva ore de căutări, au avut parte, însă, de singura descoperire semnificativă de când sunt posesorii unui detector de metale. Este vorba despre 60 de monede din argint, care ar data din secolele IV – III î. Hr.. „Am găsit 60 de monede și jumătate, una era în jumătate, (…) în zona pădurii Copălău”, a spus Marian Alecu. Prietenul acestuia, Adi Dănilă, a precizat că „…nu ne-am așteptat, a fost ceva senzațional pentru noi. Nu am căutat niciodată ceva anume, doar ieșim la mișcare. Acum a fost norocul nostru, ziua noastră norocoasă. Ne ghidăm să nu mergem în siturile arheologice.
În rest, cea mai importantă este mișcarea pentru noi. Au rămas impresionați de descoperirea noastră, nu se așteptau să găsim așa ceva, nefiind specifice zonei noastre, s-au găsit mai mult în zona carpatică, e o descoperire senzațională și sperăm să aflăm mai multe de la muzeu”. Astfel, cei doi botoșăneni au predat obiectele Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Botoșani, urmând ca reprezentanții acesteia să le transfere la Muzeul Județean Botoșani pentru autentificare. „Este vorba despre niște monede din timpul lui Filip al II-lea, cam 300 – 400 de ani î.Hr.. Despre circulația lor nu pot să vă dau detalii până nu merg pe mâna specialiștilor, adică toate lucrurile care țin de autentificarea lor, despre cercetarea lor vor veni după ce vor fi expertizate de către arheologii Muzeului Județean, care vor completa demersul făcut de cei doi amatori care au deținut detector de metale în condițiile legii, pentru că oamenii au fost și le-au declarat la poliție, conform legislației în domeniu.
Descoperirea a fost făcut în afara unui sit arheologic reperat în Repertoriul Arheologic Național sau în lista Monumentelor Istorice”, a explicat Dănuț Huțu, șeful Direcției pentru Cultură. Deși în sudul Românei s-au mai descoperit astfel de monede, pentru zona Moldovei este o premieră. „Astfel de monede nu au mai fost descoperite, doar din alte epoci. Din ce am vorbit cu cei de la Muzeul Județean, tipologia asta s-a mai descoperit în România, deci nu e o descoperire unică la nivel național”, a declarat Huțu. Zona în care a fost găsită comoara a fost locuită de traco-geți acum mai bine de două milenii și jumătate. De fapt județul Botoșani este un adevărat paradis arheologic, cu vestigii importante, unele unicat la nivel național, de la primii hominizi de pe teritoriul României și până în prezent. Tocmai de aceea descoperirile întâmplătoare sunt frecvente și scot la iveală artefacte valoroase. Monedele sunt din argint și au dimensiuni ce variază între 1 – 1,5 cm. și 2 de milimetri în grosime. Pe avers au imprimat un chip, aproape neinteligibil, din cauza uzurii și a trecerii timpului, iar pe revers, un cal sau un călăreț. „Din ceea ce am constatat noi până în prezent, este vorba despre monede macedonene, drahme de argint din timpul lui Filip al II lea”, spune istoricul Dănuț Huțu, director al Direcției de Cultură Botoșani, acolo unde au fost predate monedele conform legii. Specialiștii de la Direcția de Cultură spun că monedele vor fi trimise spre evaluare, urmând ca mai apoi să fie trase concluziile în ceea ce le privește. În pădurile comunei Copălău, mai precis în zona Cotu-Copălău, a fost descoperită acum câteva decenii o cetate traco-getică locuită în perioada secolelor VI-III î.Hr.
Cu alte cuvinte, cel mai probabil, tezaurul a fost legat de prezența războinicilor traco-geți care locuiau în această cetate. Nu se știe însă cum au ajuns monedele macedonene într-o zonă atât de nordică și în vremuri în care județul Botoșani era dominat de păduri dese, iar drumurile erau mai degrabă poteci forestiere. Specialiștii spun însă că aceste drahme de argint au circulat pe teritoriul locuit de traco-geți, mai ales în zona Moldovei de astăzi, sau mai corect spus în tot arealul est-carpatic, de la gurile Dunării și până în județul Botoșani de astăzi. Monedele, se presupune, provin din comerț sau în urma luptelor purtate de macedoneni în zona carpato-danubiano-pontică, inclusiv episodul cu Lysimah, diadohul macedonean învins de regele get Dromihete. Este bine de știu că aceste drahme grecești (de fapt macedonene) erau falsificate și de cetățile nord-pontice, pentru a da o greutate mai mare monedei, prin asocierea ei cu Imperiul Macedonean. Monedele macedonene sunt considerate adevărate opere de artă, fiind lucrate cu o finețe și precizie greu de egalat. Filip al II-lea al Macedoniei (n. 382 î.Hr. – d. 336 î.Hr.) a fost regale Macedoniei în perioada 359 î.Hr. – 336 î.Hr., fiind tatăl lui Alexandru cel Mare. Înconjurată de munți (Munții Pindului, Muntele Olimp), Macedonia era, pe acea vreme, oarecum retrasă față de restul Greciei. Macedonenii (neam grec, amestecat cu elemente tracice și ilirice, format definitiv după invazia doriană) au stat departe de frământările și certurile ce măcinau Grecia polisurilor prospere (orașele state). Amenințat de mari pericole din exterior, Filip a reorganizat armata macedoneană, introducând falanga macedoneană ca formație de luptă specifică. Botoșaniul este printre județele cu cele mai multe situri arheologice Potrivit datelor Repertoriului Arheologic Național (RAN), instituit pentru a localiza și a evalua cât mai precis monumentele, ansamblurile și siturile istorice, Botoșaniul se află pe locul trei în topul județelor cu cele mai multe situri arheologice. Astfel, județul Botoșani are 1.838 de situri istorice, pe locul doi este Timiș cu 1.900 și Tulcea este pe primul loc, având 3.889 de locații cu potențial arheologic. (G.V.G.)
