O descoperire excepțională a fost făcută, sâmbătă, 14 septembrie 2024, în județul Olt. Un tânăr de 37 ani, șofer de meserie și „detectorist” amator de un an și jumătate, a găsit o piesă din aur considerată unicat. Povestea descoperirii, așa cum a relatat-o tânărul Adrian Laurențiu Manea, este una ca de film. La momentul descoperirii autorul nu a știut ce ține în mână, aceasta fiind o piesă rară, din aur pur, care cântărește 20 de grame și despre care a aflat la scurt timp de la descoperire, căutând pe internet, că ar putea fi o amuletă purtată de căpetenii. Tânărul este din localitatea Nicolae Titulescu, din județul Olt, iar descoperirea a făcut-o în localitatea vecină, Ghimpețeni. Știa oarecum că zona în care merge pentru detecție poate să-i rezerve surprize. Odată intrat în lumea „detectoriștilor”, spune că a învățat să cerceteze hărți vechi și să se orienteze către zonele în care pot fi făcute descoperiri. „Sunt niște hărți pe internet. Sunt niște pagini cu niște hărți mai vechi, de la 1800, 1700, 1900, și mă mai uit acolo. Și din ce mai povestesc oamenii, legende din astea urbane, că a jucat aurul, că a venit nu știu cine și a mai săpat pe colo, pe vremea comuniștilor… Cam așa aleg”, a dezvăluit tânărul. Și despre zona în care a făcut descoperirea știa câte ceva. „Se zice că ar fi fost o așezare, dar la un kilometru de acolo, ar fi fost o așezare lângă comuna Ghimpețeni. E o zonă, un râuleț micuț, Gioroc se numește, și așa se spune, că acolo au fost niște așezări mai vechi. Coțofeni parcă, așezarea Coțofeni. Plus că au mai fost descoperiri în zona noastră, aici, la Nicolae Titulescu, la pădure. Niște monede de aur, un domn cu detectorul a făcut descoperirea”, detaliază pasionatul vânător de comori. Ziua de sâmbătă nu se anunța una cu totul specială. A plecat pe câmp însoțit de un bun prieten care îl urmează deseori în această aventură. Nici măcar după ce au scos obiectul, l-au ținut în mână și au constatat că nu seamănă cu nimic din ce mai văzuseră nu au îndrăznit să spere că poate fi ceva atât de valoros.
„Piesa a fost găsită sâmbătă, în jurul orei 17,00-18,00. Și, vă dați seama, când am găsit-o nu m-am gândit ce impact o să aibă sau ce piesă o să fie. Am rămas puțin surprins. Am zis „– Mamă, am găsit aur!”. După aceea, după ce am postat eu pe Facebook, pe pagina aceea de detecție, și au început toți colegii de detecție să spună acolo că „- Aoleu, bă băiatule, ce piesă ai găsit! Ai găsit tezaur” – tot felul de declarații, de poze cu alte obiecte asemănătoare, am început să-mi dau seama”, a continuat Adrian să povestească. A găsit piesa, spune el, la o adâncime de doar 25-30 de centimetri, într-o zonă care este teren arabil, ceea ce-l face să creadă că cineva a pierdut-o acolo. „Piesa e posibil să fi fost pierdută. Cei de acolo, oamenii mai în vârstă, spun că ar fi fost un lac acolo, în zona aceea. Acum, nu știu ce să zic. Oricum nu cred că a stat 3.000 de ani, sau 5.000 de ani, în pământ. E pământ arabil acolo. A fost arat acolo, a fost discuit, dar…”, mai spune tânărul. După ce a descoperit-o, tânărul recunoaște că a mai încercat să vadă dacă este și altceva în zonă. „Piesa era singură. Eu am mai dat prin jur, pe acolo, după ce am găsit-o, dar nu a mai ieșit nimic. (…) Am înțeles că o să vină, o să delimiteze locul, o să mai am voie să detectez în zonă, acolo, dar la 50 de metri din locul unde s-a găsit. 50 de metri, 100 de metri, nu mai e voie”, era deja informat tânărul despre ce urmează să se întâmple.
Cu obiectul din aur pur în mână, tânărul a făcut mai întâi o fotografie și, cu ajutorul Internetului, a aflat, încărcând fotografia, că ar putea fi vorba de o descoperire rară. După asta a făcut postarea, iar colegii „detectoriști” i-au confirmat. L-a anunțat pe primarul din Ghimpețeni că a făcut descoperirea, în schimb nu a luat legătura și cu un arheolog (procedura de predare nu îl obligă). Spune că există pe grupurile căutătorilor de comori un curent conform căruia s-ar afla, cumva, în tabere diferite. Adrian Manea precizează în schimb că totdeauna în explorările sale urmărește harta de pe Ministerul Culturii. Adrian Laurențiu Manea a predat obiectul descoperit, duminică, 15 septembrie 2024, către autorități. Spune că nu a intervenit asupra piesei, doar a spălat-o cu apă. „Primul gând a fost, vă dați seama: am dat de niște bani! Dar satisfacția e mai mare. Când am observat eu ce fel de piesă e, m-am gâdit de ce ar trebui să ne batem joc de istorie, când mai bine trebuie să aibă locul ei acolo. (…) Vă spun sincer, unii mi-au mai zis: bă, trebuia să o bagi în buzunar, s-o topești, să pleci cu ea, să… Nu m-am gândit o clipă”, a mai precizat Adrian Manea.
Tânărul a pus piesa în cutia unei brățări pe care a primit-o cadou de la soția sa, iar sub obiect a împăturit un șervețel tricolor. „Eu am făcut acea cutie. Cutiuța aceea, dacă o să întrebe lumea, o aveam de la o brățară pe care mi-a dat-o soția mea cadou. O brățară de aur. Și aveam un pachet de șervețele, de când a fost Campionatul European, și m-am gândit eu să fie așa, interesant. M-am gândit să nu o duc în pungă”, a mai spus căutătorul de comori. Între timp s-a mai liniștit, însă în prima noapte, mărturisește, aproape că nu a dormit, pe de o parte de emoție, pe de alta din cauza mesajelor și apelurilor primite non-stop. „Nici acum nu-mi vine să cred. Cel puțin în noaptea aia n-am dormit., am dormit trei ore. Suna telefonul, vibra, mesaje, comentarii peste comentarii…”, a mai spus tânărul. Obiectul de tezaur descoperit de Adrian Manea nu a ajuns încă la Muzeul Județean Olt, așa cum sunt siguri arheologii instituției muzeale oltene că se va întâmpla. „Piesa nu a ajuns la noi, piesa este la Poliție”, a declarat arheologul Muzeului Județean Olt, dr. Florin Ciulavu. Specialistul spune că, din ceea ce a văzut în fotografii, este vorba de un obiect cu o vechime dse aproximativ 5.000 ani, care „sută la sută va rămâne la Muzeul Județean Olt”, și pentru care, cu siguranță, găsitorul va fi recompensat. Pentru că este o descoperire excepțională, răsplata poate ajunge până la 45% din valoarea piesei, decizia fiind a evaluatorului. „În țară este unicat. Mai sunt piese apropiate, dar exact ca aceasta nu sunt”, a explicat dr. Ciulavu.
Deosebite în cazul acestei piese sunt forma și decorul. „Din aceeași perioadă mai sunt piese cunoscute în județul Sălaj, aproximativ din aceeași perioadă, dar altă formă, alt decor, de aceea spun că este unicat. Este un idol antropomorf, reprezintă o femeie, asta știm sigur. Restul, cu amuletă și cu brățară, aceste informații nu sunt adevărate. Amuleta se purta, aceasta nu este o piesă făcută pentru a fi purtată. Dacă ar fi fost purtată constant s-ar fi deteriorat. Nu erau gândite să fie purtate”, a mai precizat arheologul. Idolii de aur, primul antropomorf, de tip „en violon”, iar al doilea zoomorf, din tezaurul descoperit la Moigrad (jud. Sălaj), datând din eneolitic, aproximativ mileniul IV î.Hr., aduce cu idolul „nostru” nou descoperit. Aceste piese deosebite pot fi admirate în expoziția permanentă a Muzeului National de Istorie din București, în secțiunea „Tezaurul Istoric”. Idolul de aur esre încadrat temporal în epoca neolitică. Are elemente comune cu un obiect descoperit în Grecia, vechi de peste 3500 de ani. Se estimează că idolul ar fi fost purtat de o căpetenie din civilizația dunăreană Sălcuța – Gumelnița, perioada 4500 – 3500 î.Hr. Având în vedere cele 10 orificiile putem presupune că acesta (idolul) era cusut (prins) pe un suport, fie el veșmânt ritualic, harnașament, altar, sceptru. De la forma rotundă putem presupune că reprezenta Soarele cu nimbul său de raze, susținând astfel un cult al astrului zilei. În zona în care a fost găsit idolul antropomorf a fost instituită o zonă de protecție pe o rază de 50 de metri. În decurs de un an, spune procedura, se va deschide o cercetare arheologică, ceea ce le va oferi specialiștilor mai multe informații. Așteptăm și noi rezultatul cercetărilor. (G.V.G.)
Lasă un răspuns