Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti de la Târgovişte a fost, de-a lungul timpului, un punct de referinţă pentru economia regiunii, iar marile cancelarii ale Europei îi acorau o atenţie deosebită, graţie domnitorilor vizionari care s-au perindat la domnie. Fiecare domnitor şi-a pus amprenta asupra dezvoltării urbei în epoca sa şi, pe lângă ruinele de astăzi ale fostei cetăţi, târgoviştenii se mândresc şi cu Şanţul Cetăţii, singura construcţie militară de tip bizantino-sârbesc din Sud Estul Europei care „a rămas în picioare”. Acesta face parte din tezaurul istoric al oraşului. Şanţul de apărare al Cetăţii se afla la marginea oraşului, fiind de fapt cel ce urmează fostul curs al râului Milioara. Fortificaţia oraşului medieval a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), care a dublat practic grosimea zidurilor şi a refăcut şanţul de apărare.
Fortificaţiile Cetăţii de Scaun de la Târgovişte apar în memoriile cruciatul Hans Schiltberger de la anul 1427, care menţioneză oraşul Târgovişte drept capitală a Ţării Româneşti, alături de Curtea de Argeş. Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, Curtea Domnească din Târgovişte chiar se transformă într-o adevărată fortăreaţă, fiind cea mai mare şi mai puternică din ţară. Cele cinci porţi de acces în cetate, ce purtau numele localităţilor spre care se îndreptau drumurile (Buzău, Argeş, Dealu, Câmpulung şi Bucureşti), au fost refăcute din piatră, asigurându-le şi camere pentru corpul de gardă. „Alături de cele cinci porţi de intrare în Târgovişte, Şanţul Cetăţii avea rol de apărare. Şanţul Cetăţii începea din dreptul Porţii Buzăului (Poarta Bucureştilor, cum o ştiu târgoviştenii). Această poartă avea un şanţ de apărare. La 1645, şanţul pornea de la Iazul Morilor, unde este astăzi Tribunalul Dâmboviţa. Şanţul era străpuns de trecerile spre Poarta Buzăului, Poarta Câmpulungului şi de Poarta Bucureştilor. Acesta era sistemul de fortificaţie al Cetăţii de Scaun”, spune istoricul George Coandă. În jurul Curţii Domneşti mai exista un şanţ de apărare. Împreunǎ cu nucleul domnesc alcătuit din casa doi, biserica veche, turnul Chindiei şi centura C1 de fortificaţii, Sanţul Cetăţii a format complexul curţii principale (curţii interioare, curţii de sus).
Primăria Târgovişte are în lucru un amplu proiect de modernizare şi reabilitare a Şanţului Cetăţii, pe viitorul Program Operaţional Regional. „Pe viitorul Program Operaţional Regional deja am depus fişa de proiect la ADR Sud Muntenia. Este un proiect finanţabil, urmează să demarăm etapa concretă de pregătire a documentaţiei, aprobare notă conceptuală, raport de specialitate în Consiliul Local şi demararea acestei investiţii care va fi finanţată pe următorul Program Operaţional Regional. Cred că va fi o investiţie destul de amplă şi de o valoare deosebită. Aşteptăm măcar în formă incipientă ghidul de finanţare”, a declarat primarul Târgoviştei, Cristian Stan în cadrul unei conferinţe de presă. Fortificația și-a avut rolul său defensiv de a apăra capitala, iar la adăpostul ei s-a putut trăi pașnic și dezvolta social, științific și cultural. O restaurare conformă cu normele moderne va aduce mai multă siguranță și dorință de vizitare din partea turiștilor, dar și din partea specialiștilor, care vor avea a lucra pe un monument autentic, asigurându-i astfel și continuitatea în timp. (G.V.G.)
Lasă un răspuns