Iată că tezaurele geților sudici (traci) „urcă” și către muzeele noastre, trecând Dunărea și Câmpia Română, până pe malurile Dâmboviței, în capitala București. Expoziţia „Tezaurul de Sveştari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”, rod al colaborării Institutului Naţional de Arheologie cu Muzeul Academiei Bulgare de Ştiinţe din Sofia, s-a deschis de joi 8 decembrie 2022, începând cu ora 17,00, la Muzeul Naţional de Istorie a României. Potrivit unui comunicat al MNIR, unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogăţii a moştenirii arheologice trace, Tezaurul de Sveştari (Razgrad, Bulgaria), este expus pentru prima dată într-un muzeu din România. Manifestarea reprezintă o premieră şi prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziţie permanentă a muzeului bucureştean, expoziţia „Tezaurul Istoric”, un spaţiu exclusiv al metalelor preţioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziţii temporare. „Expoziția „Tezaurul de Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni” reprezintă materializarea unei frumoase colaborări, pe care ne-o dorim de lungă durată, cu Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia.
Unul dintre tezaurele care au contribuit la crearea imaginii fabuloasei bogății a moștenirii arheologice trace este astfel prezentat pentru prima dată într-un muzeu din România. Manifestarea reprezintă o premieră și prin faptul că va fi găzduită de cea mai prestigioasă expoziție permanentă a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), expoziția Tezaurul Istoric, un spațiu exclusiv al metalelor prețioase în care până acum nu au mai fost organizate alte expoziții temporare. Prezentate alături de alte ansambluri din secolele IV-III î.Hr., de artefacte din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni sau din inventarele funerare de la Peretu și Agighiol, podoabele de la Sveștari se vor bucura de o foarte bună încadrare contextuală, putându-se observa și existența unor caracteristici comune.” precizează MNIR în comunicatul său.
Depus cel mai probabil în al doilea sfert al secolului al III-lea î.Hr., tezaurul se compune doar din artefacte de aur, podoabe specifice portului feminin şi accesorii de harnaşament pentru un cal de călărie, totul învelit, se pare, în brocart, un material textil bogat ornamentat din care s-au păstrat mai multe fire de aur. Setul de podoabe din cufărul de Sveştari este compus dintr-o diademă foarte elaborată, ornamentată cu feline şi centauride, două perechi de brăţări, un inel cu reprezentarea lui Eros şi peste 550 de perle, verigi sau pandantive, elemente asamblate probabil iniţial în mai multe coliere sau cusute pe un veşmânt bogat ţesut cu fire de aur. Dintre accesoriile harnaşamentului bogat împodobit cu aur au fost depuse diferite forme de ornamente: un fruntar cu o protomă de cal, două discuri cu portretul zeiţei Atena, un alt disc cu o figură feminină, probabil o menadă, două rozete mai mici, patru elemente cu decor vegetal, două piese cvadrilobate, o verigă, 44 de aplice pe care este reprezentat un bust feminin şi alte 121 de aplice mai mici, semisferice. Împreună cu toate aceste artefacte au fost descoperite şi foarte multe fire de aur. Realizate dintr-un aur înalt rafinat, asamblate dintr-o multitudine de mici elemente sau turnate cu talent prin metoda cerii pierdute, podoabele din Tezaurul de la Sveştari au fost lucrate de meşteri experimentaţi care stăpâneau foarte bine toate abordările tehnologice care au caracterizat orfevrăria perioadei elenistice, se mai arată în comunicat.
În nord-estul Bulgariei, la cca. 40 kilometri sud de Dunăre, în regiunea (oblast-ul) Razgrad, în apropiere de orașul Isperih și în împrejurimile satului Sveștari, se află un ținut foarte bogat în vestigii arheologice din diverse perioade istorice, areal declarat din 1988 „Rezervația Națională Sborianovo” (Cetatea Lupilor). Tezaurul de la Sveștari a fost descoperit în această zonă, în noiembrie 2012, în timpul săpăturilor arheologice sistematice conduse de Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe din Sofia în necropola tumulară a unui oraș fortificat, construit în secolul al IV-lea î.Hr. pe malurile râului Krapineț. Acesta provine din cea mai mare movilă funerară din zonă, cu o înălțime de peste 15 metri și un diametru de 60 de metri. Movila a fost construită în două etape, mai întâi deasupra unui cavou de piatră cu o boltă semicilindrică, iar ulterior a fost extinsă pentru a acoperi și un stejar bătrân aflat în apropierea construcției, tezaurul fiind așezat într-un mic cufăr de lemn printre ramurile copacului, la patru metri înălțime deasupra solului. Acest fapt mă face să aduc în prim plan o ipoteză de a mea, legată de credința în nemurire. Cufărul cu comoara princiară de aur a fost depus între crengile stejarului secular, iar apoi stejarul a fost efectiv îngropat în movila tumulară spre a ne transmite faptul că o familie cu al său arbore genealogic a trecut în neființă, dar recunoștința comunității este una importantă. (G.V.G.)
Lasă un răspuns