Un „Lacrimarium” de sticlă intact (sec. al XVI-lea) a fost descoperit la Biserica Sf. Vineri din Târgoviște

Florin Gabriel Petrică și Minodora Cârciumaru sunt cei doi arheologi care au descoperit de curând la Curtea Domnească din Târgoviște un artefact din sticlă foarte veche, extrem de valoros. Tradiția respectivă, de a depune aceste sticluțe ca ofrandă funerară (lacrimarium, sau unguentarium) a rămas din cultura latină în cea bizantină, ulterior ajungând și pe teritoriul Țării Românești. Aceste tipuri de vase erau utilizate la înmormântări, precum și depuse la temelia lăcașurilor de cult. „Așadar, descoperirea, în ultima vreme, a mai multor piese de sticlă, întregi sau fragmentare (restaurate, ulterior) chiar dacă nu ne-a surprins neapărat, ne-a bucurat nespus. Faptul că acest vas funerar de sticlă a fost recuperat întreg se datorează nu atât șansei cât metodei de săpătură, dar și a răbdării și minuțiozității de care a dat dovadă arheologul care a adus la lumină artefactul”, după cum a relatat Florin Petrică. Acest artefact rar și extrem de valoros a fost expus la „Curtea Domnească” acolo unde poate fi văzut de către toți cei care calcă pragul complexului.

„După cum se știe, multe dintre obiectele descoperite de arheologi sunt fragile și deseori fragmentare, mai ales când este vorba de obiecte din sticlă sau ceramică. În multe cazuri, chiar și obiectele de metal sunt foarte fragile. Vasul pe care noi l-am expus recent, cu ocazia zilelor orașului nostru, face parte dintr-o serie de descoperiri arheologice foarte importante pentru ceea ce înseamnă istoria sticlei medievale în zona Târgoviștei”, afirmă Minodora Cârciumaru, arheolog în cadrul aceluiași complex. Înainte de această descoperire, cercetările care au început în anul 2019 și care reprezintă baza noilor descoperiri a obiectelor din sticlă, au mai fost găsite și alte obiecte asemănătoare în Argeș, Muscel, Giurgiu și București. Specialiștii se așteptau să găsească astfel de artefacte și în Târgoviște, dezvoltarea orașului din perioada medievală lăsând de înțeles că ar putea deține astfel de obiecte. „Astfel de piese, ce făceau parte din cultura medievală urbană, nu puteau lipsi, desigur. Așadar, descoperirea, în ultima vreme, a mai multor piese de sticlă, întregi sau fragmentare (restaurate, ulterior) chiar dacă nu ne-a surprins neapărat, ne-a bucurat nespus. Faptul că vasul expus a fost recuperat întreg se datorează nu atât șansei cât metodei de săpătură, dar și a răbdării și minuțiozității de care a dat dovadă arheologul care a adus la lumină artefactul. Aceste vase de sticlă au fost descoperite în contexte arheologice clare, fapt care a permis datarea lor și mai ales precizarea exactă a funcției pentru care au fost create și utilizate”, a mai adăugat Florin Petrică. Acxeste vase funerare fac parte din categoria „Lacrimarium” și erau utilizat în cadrul înmormântărilor, fiind depuse la capul persoanei decedate. Se crede că aceste vase erau utilizate doar în cazul persoanelor de sex feminin. Acest tip de sticlă este una foarte veche, fiind răspândită în perioada Imperiului Roman. Sticla era considerata la acea vreme un material de lux. Deținerea unor astfel de vase ar putea reda și informații despre statutul social al defunctului. „Prezența acestor obiecte în morminte aparținând unor persoane importante ale societății medievale nu mai trebuie explicată. Asemenea obiecte de lux, cu nimic mai presus ca eleganță față de vasul nostru, au fost descoperite și în mormintele unor țarine aflate în Voznesensky monastyr din Kremlin. Vase de sticlă utilizate ca obiecte funerare am descoperit la Mănăstirea Viforâta, Curtea Domnească și în alte puncte din zona istorică a orașului Târgoviște.

Aceste vase puteau proveni din atelierele transilvănene sau balcanice, însă piesele de lux puteau fi realizate în atelierele occidentale, precum cele italiene, celebre de altfel, din Murano”, după cum a mai afirmat prof. Marin Cârciumaru. Noua descoperire este reprezentată de un vas funerar din sticlă, din secolul al XVI-lea, descoperit la Biserica Sf. Vineri, în anul 2021 și face parte din proiectul „Comori în obiectiv”. „Cea mai recentă campanie, din vara anului 2021, când s-a pus în evidență limita vestică a cimitirului, avea să releve o descoperire deosebită: un vas din sticlă din categoria Lacrimarium, Balsamarium sau Olfactoriolum, cunoscut și ca Unguentarium”, arată muzeografii instituției de mai sus. Acest tip de vas are o vechime mare, fiind întâlnit în civilizația elenistică, răspândit în Imperiul Roman, în cel Bizantin și în statele care s-au aflat în aria de influență a ortodoxei bizantine. O întrebuințare, caracteristică spațiului de la sud de Munții Carpați – Țara Românească, a fost cea de vas funerar, utilizat în ceremonialul religios al înmormântărilor. În ele se păstrau uleiurile sfinte – mirul. „Unele sunt de proveniență occidentală – atelierele de la Murano, de exemplu. Altele, însă, pot proveni de la ateliere locale, Matei Basarab având o sticlărie la mică distanță de capitala Târgoviște.

Vasul din sticlă de la Biserica Sf. Vineri a fost identificat într-un mormânt, în zona capului defunctului, în partea dreaptă, și a fost recuperat intact, situație deosebită având în vedere depozitarea acestuia, fără o amenajare specială și, mai ales, a materialului extrem de fragil din care a fost realizat”, mai spun specialiștii. Artefactul, fără îndoială este un obiect de mare valoare care a bătut cărările Europei până să ajungă la Târgoviște. Este o descoperire arheologică ce ne demonstrează măestria meșterilor sticlari medievali. În ansamblu, astfel de vase din sticlă au fost descoperite în morminte în care au fost înhumate persoane de sex feminin. Vasul funerar va fi expus, în perioada septembrie-decembrie 2022, la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

O prezență discretă între monumentalele simboluri ale fostei curți domnești de la Târgoviște, Biserica Sf. Vineri  – cea în zona căreia a fost descoperit Lacrimariumul – rămâne unul din cele mai vechi edificii de cult religios din Țara Românească, zidită din temelie pe hramul Cuvioasei Parascheva, între anii 1446-1455. De-a lungul timpului, refacerile succesive au dus la aspectul actual al bisericii. Începute încă din primii ani ai secolului al XVI-lea, prin grija jupânului Manea și a jupânesei sale, Vlădae, boieri din „casa domniei”, transformările au continuat în perioada domniilor lui Constantin Șerban și Constantin Brâncoveanu, după cum o dovedesc sursele istorice.

Un lacrimarium asemănător („Lacrima Bizanțului”) a mai fost descoperit de arheologii dâmbovițeni la Mănăstirea Viforâta, în septembrie 2020. La capătul unor ample săpături, la Mănăstirea Viforâta, de pe raza  comunei Aninoasa, aceștia au scos la lumină un vas de sticlă din categoria Lacrimarium. Aceste vase apar în sec. XIV-XVIII, pe tot întinsul Țării Românești. Unele sunt de proveniență occidentală – atelierele de la Murano, de exemplu. Altele pot proveni de la ateliere locale, Matei Basarab având o sticlărie la mică distanță de capitala Târgoviște. Vasul descoperit în timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate de Complexul Național „Curtea Domnească” din Târgoviște la Manăstirea Viforâta este un exemplar pe cât de rar, pe atât de elegant în realizare. Are o înălțime de cca. 20 cm, gât înalt, ușor oblic și torsionat, sugerând eleganța gâtului unei lebede. Gura este largă, evazată și îngustată în zona de scurgere a lichidului. Corpul este cilindric, bombat cu fundul plat. Culoarea este gălbuie, iar striațiile verticale ale corpului joacă rol de decor. Vasul este expus la Curtea Domnească din Târgoviște – clădirea Muzeului Tiparului și Cărții Românești Vechi și își așteptă vizitatori. (G.V.G.)

Lasă un răspuns