„Trecutul e istorie!”… Chiar și pentru vaccinații din lotul unei noi definiții medicale: „cazurile din lumea reală”…

Da, „trecutul e istorie”!… Și nu doar din cauza somnului rațiunii, a ignoranței, fie ea și indusă, ori a dezinteresului, acesta cert născut din noi… Ci pentru că așa este mai confortabil pentru toți cei implicați… Iar cum o mână spală pe alta, și o acceptare tacită își întinde macabra umbră a nepăsării peste o întreagă societate… Și nu doar resemnarea în fața întrebările fără răspuns din pandemie este condamnabilă… Nu doar urletul din morminte al celor îngropați ca niște animale hidoșite, nu de boală, ci de mințile noastre… Nu doar amintirea felului în care am fost ținuți în case… Nu doar amprenta imaginilor cu mașinile de poliție urlând din megafoane avertismente și imnuri penibil regizate la „ore exacte”… Și nici măcar bătrânii izbiți de caldarâm de grețoșii slujbași ai unei poliții de polițe, și înfiorători „mici dumnezei”, rămân a ne arde pe veci retina neputinței noastre de a mai cere cuiva socoteală… Ba, nici măcar imaginea pacienților alungați în stradă, în cârje, în cărucioare și pe tărgi, pentru a face loc imbecilităților vărsate din mințile bolnave ale unor regizori molipsiți în închipuiri și trufii, nici devalizările și specula, de stat și de stat în stat!, cu materiale sanitare, nici propriile pierderi financiar-pecuniare, nici accentuarea sărăciei și a pauperizării pentru a plăti butaforia cu seruri și seringi, aduse în însoțiri de vip, nu par a ne fi convins să ne mai strigăm întrebările…

Nimic din toate cele derulate în sinistra comedie, cu tragedii previzibil a se produce din clipa în care injectarea unui vaccin nu a fost însoțită de minime analize ale stării de sănătate măcar a celor bolnavi (dar și a celor aparent sănătoși, dar indivizi diferiți, cu răspunsuri diferite față de orice substanță), într-o butaforie ce va fi fost butadă a unei părți a vieții noastre, dar din care nu am vrut a cuprinde esența, batjocura lor față de noi, nimic dară nu ne-a clintit din sordida stare de așteptare cu frunțile plecate… Ea, adevărata molimă a trei decenii de înjosiri, de reducere a respectului de sine, a rejecției ca o tumoră a combativității față de impunerile unora, nu experți, nici măcar pseudospecialiști, ci îndumnezeiți în puteri habotnice prin abuzuri…

„Trecutul e istorie”… Așa că am șters refulările firești, dar și îndreptățitele cereri de socoteală față de deciziile dictate de cei vremelnic ajunși corifei ai destinului nostru… Iar el este „istorie” (acceptată tacit!), nu doar pentru noi, cei ce am plasat istoricul vaccinării abuzive la „și altele”, fericiți pesemne că am scăpat destul de ieftin (oare, însă, așa să fie, chiar să fii scăpat de toate efectele și tarele vaccinării-experiment, sau… timpul, da, ăla înghesuit în nepăsarea noastră, ea – istorică!, ne va ajunge din urmă cu alte și alte sechele?!), fericiți așadar că am scăpat fără cifre uriașe de morți, iată că trecutul vaccinării abuzive a devenit istorie și pentru noi, dar și pentru autoritățile și guvernanții care ne puteau fi cioclii ai sfârșitului…

Guvernanți, autorități, „experți”, „specialiști”, „comunicatori” cu nu prea multe clase… Nici unul dintre ei nu își asumă, nici măcar acum, răspunderea pentru acțiunile decise de ei, în grup, ca hienele… Nu găsesc potrivit nici măcar să-i informeze despre ultimele simptome postinjectare, asumate oficial de asociațiile sanitare europene, pe toți aceia pe care i-au făcut parte a unei proceduri medicale… Măcar pe cei aflați în grupurile de risc din cauza unor simptomatologii și comorbidități preexistente…

Guvernul tace! Autoritățile medical-sanitare privesc în altă parte… Și nimeni nu spune țării, în mod oficial și asumat, că a mai fost identificat un efect advers al acelor vaccinuri. Recunoscut ca atare de către autoritățile europene din domeniu… Deși, dacă Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), adică autoritatea de reglementare a Uniunii Europene în domeniul farmaceutic, a recomandat adăugarea „sângerărilor puternice în timpul menstruației” (mai țineți minte câte restricții de comunicare au fost impuse pe rețele sociale și în media pe seama acelor efecte, deși realitatea bătea atunci orice scenariu de anti-vaccinist?!), dacă EMA a adăugat oficial acest simptom pe lista efectelor secundare ale vaccinurilor anti-covid (cele de tip ARNm), înseamnă că și noi ar trebui să ne spunem cuvântul… Măcar să reluăm întrebările de atunci… Mai ales că recomandarea EMA (în fapt o recunoaștere fără asumare) vizează vaccinurile anti-covid de la „Moderna” și „Pfizer”. Or, cine își asumă costurile eliminării consecințelor pentru, nu știm în cifre oficiale, zeci, sute sau mii de femei, al unui, cel puțin, disconfort indus de acele seruri?… Cine garantează că nu vom vorbi și despre alte efecte aspra organismului acestor femei?…

Și totuși, din acestă comunicare oficială de adăugire a „prospectului”, scris, nu doar pe viu, ci aproape „în viu”, nu această mențiune ridică semne de întrebare… Mai ilar acum este felul în care agenția europeană comunică „noile” constatări… Nu „noile efecte”, ci noile constatări… Nu descoperite, ci doar recunoscute oficial… Pentru că, grețos, dar și dubios în același timp, este modul de strecurare a unor consecințe, prin raportarea agenției europene la „studiile clinice” (firesc – chiar dacă ele nu au de fapt dimensiunea unor studii de cazuistică), la „literatura de specialitate” (îndoielnic, căci aceasta ar avea nevoie de mult mai mulți ani pentru a căpăta statutul de aparat științific de raportare), dar, mai ales, la „cazurile din lumea reală”… Adică, o direcție evidentă pentru viitoarele impuneri abuzive, și eventualele consecințe dezastruoase asupra populației, prin spălarea pe mâini (medical-științifică!) a zeci de „pilați”, prin menționarea, nu „a priori” a unei mase de necercetare, ci a uneia existente prin însăși „lumea reală”…

Lasă un răspuns