Arheologii Muzeului Vrancea au un proiect comun cu Muzeul Brăilei „Carol I” prin care vor fi cercetate coridoarele comerciale, culturale din zona Carpaților de Curbură. Proiectul de cercetare intitulat „Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecție și LiDAR a drumurilor, granițelor și câmpurilor de luptă din Carpaţii de sud-est (HiLands)” este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), care se desfăşoară în perioada 2019 – 2022. Deocamdată au fost stabilite obiectivele arheologice unde vor fi efectuate săpături. Directorul acestui grant este dr. Valeriu Sîrbu, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București – „nava amiral” a arheologiei românești. În cadrul acestui proiect, participă din partea Muzeului Vrancei, specialiştii muzeografi Mădălina Stănescu și Aurora Apostu, respectiv de la Muzeul Brăilei „Carol I” participă în calitate de arheologi experți, prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător științific dr. Stănică Pandrea și conf. univ. dr. Costin Croitoru. Sarcina echipei este aceea de a propune strategii de cercetare a coridoarelor comerciale, culturale etc. din zona Carpaților de Curbură, în contextul mai larg al conexiunilor dintre spațiul pontic și cel intracarpatic.
Reprezentanții Muzeului Vrancea arată că acţiunile de cercetare au demarat din cursul anului 2020, când s-au desfășurat ample verificări de teren, în general de-a lungul Văii Siretului și a afluenților săi. Au fost urmărite cu predilecție acele „obiective care jalonează conexiunile riverane și rutiere dintre Valea Dunării și spațiul intracarpatic”. La nivelul județului Vrancea, arheologii Mădălina Stănescu şi Costin Croitoru au menționat două obiective care prezintă o atenție deosebită. Primul este punctul „Gorgan” situat pe malul drept al Siretului, la aproximativ un kilometru spre nord de comuna Nănești şi la doi kilometri de confluența Siretului cu Putna, pe un promontoriu cu o suprafață de aproximativ două hectare. Acesta este semnalat în literatura de specialitate datorită numeroaselor materiale arheologice recoltate de pe suprafața sa, scoase la iveală în urma arăturilor, respectiv o așezare „neolitică (cultura Cucuteni A-B și B) și hallstattiană, cât și o așezare medievală”.
Al doilea obiectiv este la Mărtinești, comuna Tătăranu. „Necropola din secolul IV d.Hr. (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov) de la Mărtinești, comuna Tătăranu, județul Vrancea este semnalată în literatura de specialitate prin intermediul unor note succinte datorate arheologului Victor Bobi, în care sunt prezentate descoperirile întâmplătoare, și ulterior mici sondaje de salvare, din punctul Stația de Filtrare a Apei, aflat pe malul stâng al pârâului Vâjâitoarea, aproape de confluența sa cu Râmnicul. În ciuda cercetării restrânse (se pare că au fost descoperite doar 7 morminte) a fost identificat un inventar bogat format din obiecte de port și podoabe, respectiv vase din sticlă și lut, între care numeroase importuri romane, în mare parte păstrate în colecția de arheologie a Muzeului Vrancei. Totodată, în apropierea necropolei (la 1,5 kilometri spre vest) a fost identificată și așezarea contemporană”, sunt câteva din argumentele specialiștilor pentru a relua investigarea acestui obiectiv.
În cadrul proiectului de cercetare a fost creată o bază documentară care conține jurnalele, rapoartele de activitate, mențiunile din presa scrisă și diverse notițe faximilate, respectiv fișe și imagini digitale ale artefactelor identificate în punctele de interes menționate mai sus. În jurnalele de activitate, specialiştii Muzeului Vrancei, menţionează că au urmat unele verificări de teren pentru identificarea exactă a celor două situri, fixarea lor pe suport cartografic modern, identificarea proprietarilor terenurilor și discuții cu autoritățile locale în vederea demarării unor cercetări arheologice invazive. În ambele cazuri au fost întreprinse investigații geofizice prin tehnica magnetometriei pentru identificarea unor complexe, respectiv în încercarea de a determina limitele siturilor și a fost începută prelucrarea materialului arheologic recoltat de la suprafața terenului: curățarea, fotografierea, desenarea și determinarea lui. „Plasarea relației Brăila-Focșani în zona de confluență a unor artere riverane, dar mai ales terestre, de mare interes în varii perioade istorice, ce legau spațiul intracarpatic de valea Dunării și mai departe de litoralul maritim, i-au conferit de timpuriu un statut special și o „devenire istorică” pe măsură, după cum azi – poate mai mult decât oricând – îi reclamă o cercetare pe măsură”, arată profesorul Irina Cristina Boroşu, director interimar al Muzeului Vrancei.
Prin explorarea prin teledetecție și LiDAR a drumurilor, granițelor și câmpurilor de luptă din Carpaţii de sud-est (HiLands) se vor scoate la iveală așezări și fortificații necunoscute sau puțin semnalate până în prezent. Astfel se vor putea studia influențe externe și mișcări de societăți umane, conturându-se modul în care a evoluat populația locală de-a lungul mileniilor. (G.V.G.)
Lasă un răspuns