Lansat sub egida Institutului de Istorie și a Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan” din Chișinău, volumul omagial „Societatea medievală și modernă a românilor. În onoarea lui Demir Dragnev la 85 de ani” a fost un bun prilej de dezbatere atât asupra importanței științei istorice în societatea contemporană, cât și a locului și rolului modelelor de promovare a adevărului științific oferite generațiilor actuale de marii istorici ai neamului românesc.
Din acest punct de vedere, parcursul și opera istoriografică a distinsului profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, doctor habilitat în istorie Demir Dragnev, se constituie într-un veritabil model de urmat și de admirație pentru numeroase generații de studenți, cărora le-a fost vreme îndelungată dascăl de la catedra universitară. Academicianul Demir Dragnev ocupă, indiscutabil, un loc aparte, distinct, în istoriografia românească din Basarabia, adevărul științific călăuzindu-l pe parcursul întregii sale vieți și activități profesionale, fapt ce-l așează între marii istorici ai neamului.
Născut în localitatea Cureșnița din raionul Soroca (în perioada interbelică – comuna General Poetaș, județul Soroca, nume dat în memoria generalului român căzut în lupta cu rebelii bolșevici de la Hotin), într-o familie compusă din trei generații de la fiecare dintre care și-a însușit diverse aspecte ale tradițiilor familiale strâns legate de cele naționale seculare și de comportamentul în societatea din acea vreme, învățând cele mai frumoase lecții de atașament față de tradițiile neamului nostru. Educația obținută în familie a fost completată și dezvoltată pe parcursul a doi ani de „școală românească” (1942-1944) din satul natal, în care profesoara de istorie Ana Damașcan l-a învățat să-și iubească Patria, să cinstească eroii neamului românesc, în timp ce preotul Gavriil Vâșcov, la lecțiile de religie, i-a cultivat calitatea de bun creștin.
După absolvirea școlii de șapte ani din satul natal, a urmat școala Nr. 1 „moldovenească” din Soroca, pentru ca în vara anului 1952 să depună dosarul la Comisia de admitere a Universității de Stat din Chișinău. Devenind student la Facultatea de Istorie, a fost apreciat și îndrumat de istoricul și demograful Pavel Dimitriu, alături de care ulterior va activa în calitate de cercetător științific. Încă din acei ani, Demir Dragnev a fost pasionat de istoria medievală și modernă a Țării Moldovei. S-a aplecat asupra problemei istoriei comunității rurale. Prima sa publicație științifică datează din 1957, constituind o comunicare prezentată la o conferință studențească de la Universitatea de Stat din Moldova. A fost preocupat inclusiv de științele auxiliare ale istoriei, iar un an mai târziu a publicat, împreună cu profesorul Mihail Muntean, o contribuție la istoria sistemului de măsuri din perioada Moldovei medievale.
A absolvit facultatea cu mențiune în 1957, fiind angajat în calitate de cercetător științific stagiar la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. A dat dovadă de cunoștințe temeinice în paleografie, a manifestat un viu interes pentru documentele vechi, a transliterat și a publicat numeroase documente istorice originale, necesare istoricilor medieviști și moderniști. Această preocupare l-a însoțit de-a lungul întregii sale activități științifice, devenind unul dintre cei mai prolifici documentaliști români. A valorificat documente vechi din arhivele din Chișinău, Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Odessa, Cernăuți, Lvov, precum și din Polonia. Rezultatul acestor eforturi a fost editarea, începând cu anul 1961, a colecției de documente „Moldova în epoca feudalismului”, care completează volumele de documente editate și publicate la București. În ultimul timp, a inițiat o serie nouă de volume de documente privitoare la istoria Țării Moldovei în perioada medievală, fiind și coordonatorul acestor volume, cu transliterarea documentelor fiind preocupați talentații săi discipoli, cercetătorii Larisa Svetlicinaia, Tudor Ciobanu și Teodor Candu. Primele trei volume au apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei (România) și se bucură de un constant interes din partea istoricilor preocupați de problemele interne ale Țării Moldovei în perioadele medievală și modernă timpurie.
De la începuturile activității sale științifice, prof. Demir Dragnev a fost preocupat de problema dezvoltării economice și sociale a Țării Moldovei în secolul al XVIII-lea. A studiat diverse chestiuni referitoare la apariția și evoluția răzeșilor în Moldova. A fost îndrumat în această problemă de cercetare de istoricul Pavel Sovetov, rezultatul acestei colaborări constând în concluzia că la originea comunității răzeșești s-a aflat comunitatea rurală arhaică, peste ea suprapunându-se rămășițele nobilimii mici, care se ruinase în secolul al XVII-lea – prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
În colaborare cu Pavel Sovetov a cercetat și evoluția proprietății funciare din Moldova în secolele al XVII-XVIII-lea, explicând din punct de vedere teoretic, într-un studiu publicat la Moscova, evoluția proprietății funciare și a comunității rurale în Moldova medievală. A investigat și a acordat o atenție specială reformelor lui Constantin Mavrocordat de la mijlocul secolului al XVIII-lea. O atenție specială a acordat problemei vieții economice și sociale a satului din Moldova secolului al XVIII-lea, aceasta fiind rezumatul tezei sale de doctorat, în baza căreia a publicat monografia „Agricultura Moldovei medievale”. Ulterior, acest subiect a fost desfășurat pe larg, iar esența cercetărilor sale și-au găsit reflectarea în teza de doctor habilitat în istorie.
Demir Dragnev a studiat în profunzime corelația dintre cultura plantelor și creșterea animalelor în diferite zone economico-geografice, ajungând la concluzia că aceste două ramuri s-au aflat într-o corelație strânsă pe parcursul întregii perioade medievale, ultima aducând un venit mai mare gospodăriei țărănești. Și-a exprimat opinia în numeroase chestiuni controversate de istorie medievală. A combătut cu argumente științifice opinia unor istorici unguri, bazată pe teoria migraționistă, precum că în perioada medievală, în Transilvania ar fi venit mulți țărani din spațiul extracarpatic. Domnia sa susține că într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au avut loc mai multe mișcări de populație spre Transilvania, dar și invers, însă ele n-au produs schimbări radicale în evoluția demografică a diferitor regiuni din spațiul românesc.
Istoricul Demir Dragnev a fost preocupat și de problema relațiilor internaționale, dezvăluind rolul Țării Moldovei în politica europeană în perioada din secolul al XIV-lea până la începutul secolului al XIX-lea. În calitatea sa de vice-director al Institutului de Istorie (1977), a coordonat elaborarea și editarea unei lucrări referitoare la politica externă a Țării Moldovei în această perioadă.
Prof. D. Dragnev a participat activ la reorientarea activității cercetătorilor secției de medievistică (1991-1994), apoi și a întregului Institut (1994-2006) la studierea istoriei Moldovei în contextul evoluției spațiului românesc și al civilizației europene. A coordonat eforturile unor medieviști la elaborarea monografiei referitoare la evoluția Țării Moldovei în perioada medievală (1992), în care este afirmată teza privind continuitatea românească în spațiul carpato-nistrean.
Din 1995 devine membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. Coordonează proiecte și lucrări colective, una dintre care este „Domnii Țării Moldovei” (2005). Împreună cu istoricul Ion Varta a elaborat un valoros curs universitar de lecții „Istoria Românilor. Epoca modernă”.
Pe parcursul mai multor decenii, prof. Demir Dragnev a desfășurat o amplă și prolifică activitate didactică. Pe lângă faptul că a predat diferite cursuri universitare, Domnia sa a elaborat și a girat publicarea unor manuale preuniversitare la istoria românilor și istoria universală. Printre acestea se evidențiază elaborarea studiilor și manualelor referitoare la sud-estul Moldovei, Bucovinei și teritoriului din stânga Nistrului în context național, editarea diverselor dicționare de istorie, constituind instrumente prețioase în procesul instituirii elevilor în spiritul conștiinței naționale.
A activat în calitate de redactor-șef al Revistei de Istorie a Moldovei (1994-2006), de Președinte al Consiliului științific pentru susținerea tezelor de doctor și doctor habilitat în istorie (1994-2006, cu întrerupere), de academician coordonator adjunct al Secției de Științe socio-umane și economice (1998-2004), de membru al Prezidiului Comisiei Superioare de Atestare (1998-2004), al Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică din cadrul Guvernului (1998-2004) etc.
Activitatea științifică a omagiatului a fost înalt apreciată de conducerea Academiei de Științe și de forurile conducătoare ale Republicii Moldova, acordându-i-se Premiul Prezidiului Academiei de Științe (1981, 1983, 1988, 1993, 1996), Premiul de Stat (1984) ș.a.. A fost distins cu ordinul „Gloria muncii” (1996) și cu medalia „Dimitrie Cantemir” (2001), cu titlul onorific „Om emerit” (2010).
Distinsul istoric Demir Dragnev, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Științe, împlinește la 27 iulie 2022 onorabila vârstă de 86 de ani. A activitat în domeniul științific și a îndeplinit funcții manageriale timp de 65 de ani, a publicat monografii, sute de articole științifice și de popularizare a științei, a coordonat cu succes numeroase proiecte științifice, s-a implicat plenar în procesul de elaborare a manualelor de istorie pentru ciclurile gimnazial, liceal și universitar. A îndrumat tinerii pe făgașul activității de cercetare, având zeci de discipoli, care se manifestă cu succes în activitatea de cercetare. Aceste calități ale domniei sale l-au plasat pe bună dreptate printre cei mai importanți istorici nu numai din Republica Moldova, ci și din întreg spațiul românesc, devenit cunoscut și apreciat în mediile științifice și universitare din Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina și din alte țări.
„O carte ca omul, un om ca o carte”, – astfel avea să caracterizeze istoricul Ion Valer Xenofontov volumul omagial consacrat distinsului istoric-enciclopedist Demir Dragnev, savant și om de cultură de notorietate, expresie elocventă a creației științifice vivace a omagiatului, a contribuției sale decisive la studierea problemelor nodale de istorie și civilizație în Țările Române.
Vivat, crescat, floreat!
Lasă un răspuns