Lucrările de restaurare a Palatului Principilor din Alba Iulia din 2022, cel care a fost și reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul cât s-a aflat în acestă cetate domnitorul român, au scos la suprafaţă noi mărturii care atestă importanţa acestei clădiri în istoria Transilvaniei. Printre noile descoperiri se regăsesc fâşii de hârtie cu o vechime de peste 200 de ani, din care unele par a fi parte din chenarul unor hărţi, iar altele prezintă mici fragmente de texte. „În timpul lucrărilor la acoperiş au fost descoperite fâşii de hârtie, cu o vechime de mai bine de 200 de ani, decupate parcă cu un cuţit sau foarfecă, din planşe mai mari de lucru, unele din ele par a fi parte din chenarul unor hărţi, altele cu mici fragmente de texte, care sunt acum în proces de restaurare şi cercetare. De asemenea, au mai fost găsite cărămizi şi ţigle fragmentare cu inscripţii, fragmente ceramice sau chiar sticluţe medicale – toate par materiale din secolele XVIII-XIX”, a preciat viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Filimon. Acesta a mai menţionat că în timpul lucrărilor care se execută la Palatul Principilor au fost descoperite obiecte, elemente sau înscrisuri care prezintă o „provocare” pentru istorici, arheologi, restauratori.
Au mai fost descoperite şi restaurate secvenţe din decoraţiile pereţilor interiori, cu scene picturale. „Flori şi elemente vegetale, păsări şi scene de vânătoare sau peisaje viu colorate au animat acum patru-cinci veacuri palatul. Toate acestea au fost găsite sub straturile de tencuială din diverse perioade ale existenţei palatului. Au fost descoperite multe ancadramente de piatră, care arată interesul deosebit manifestat de cei care au patronat acest palat în decorarea sa cu cele mai impunătoare elemente arhitecturale, la parter fiind surprinse şi ancadramente gotice, urmate, firesc, de cele renascentiste, care domină, apoi, etajele Palatului. Se pot vedea fragmente de blazoane, inscripţii sau chiar vechi feronerii ale ferestrelor şi uşilor, alături de ancadramentele din piatră ale ferestrelor şi portalelor”, a mai afirmat viceprimarul din Alba Iulia. Odată finalizate conservarea şi restaurarea, realizate cu fonduri europene, Palatul, cea mai importantă clădire administrativă din Transilvania potrivit specialiştilor, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei. Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc. Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local. Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte.
Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de zece luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul. Un basorelief în bronz, încastrat în zidul faţadei nordice, în zona de acces a publicului, face trimitere la faptul că Palatul este locul în care Mihai Viteazul a locuit şi activat în scurta perioadă, de zece luni, în care a condus de la Alba Iulia destinele principatului Transilvaniei. Într-o scenă alegorică, voievodul aflat în faţa tronului primeşte pâine şi sare din partea poporului, care i se închină cu smerenie. Basorelieful a fost realizat de artistul Horia Flămându şi inaugurat în anul 1975, atunci când s-au sărbătorit 375 de ani de la unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul. Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinaţie militară până în urmă cu peste un deceniu, când a intrat în proprietatea Consiliului Local Alba Iulia. În prezent se derulează lucrări de restaurare în jumătate din clădire, urmând ca aceasta să capete o parte din strălucirea de altă dată.
Când veți trece prin Alba Iulia, căutați să dedicați ceva timp și vizitării acestui palat, una dintre „perlele” cetății „stelare” Alba Iulia, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România, care stă în picioare de peste 300 de ani. (G.V.G.)
Lasă un răspuns