Vulcanul de la Racoș – ultimul crater vulcanic activ din România-, platou de filmare!

Zona cunoscută ca și „Complexul Geologic Racoșul de Jos” este o arie protejată de intres național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Racoș. Aria naturală are o suprafață de 95 hectare și se află în partea sud-estică a Transilvaniei (în zona de contact a Munților Baraoltului și Harghitei, cu Munții Perșani) și cea nord-estică a județului Brașov, în imediata apropiere a drumului județean (DJ131A) care leagă satul Mateiaș de Augustin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr. 1581 din 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.24 din 11 ianuarie 2006 (privind instituirea regimului de arie naturală pentru noi zone) și reprezintă o arie naturală în a cărei perimetru se află formațiuni bazaltice (forme spectaculoase și diversificate: tufuri vulcanice, lapili, lave și scorii vulcanice; rezultate în urma unor activități de erupții intense) atribuite Cuaternarului.Complexul Geologic Racoșul de Jos se suprapune sitului „Natura 2000 – Dealul Homoroadelor”.

Braşovul este cunoscut pentru numeroasele obiective turistice şi edificii istorice ale sale, însă există şi locuri de o frumuseţe aparte, care însă par a nu prezenta mereu prea multă importanţă în ochii celor dornici să călătorească şi să viziteze. Deşi nu este unul din cele mai aglomerate locuri din punct de vedere al turiştilor, ba din contră, comuna Racoş deţine adevărate minuni ale naturii prin coloanele de bazalt şi „Lacul de smarald”, obiective ce pot fi vizitate fără niciun fel de taxă de vizitare. După 70 de kilometri pe drumul spre Sighișoara se ajunge la Racoș. Coloanele de bazalt reprezintă unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din Transilvania, un adevărat spectacol natural, complexul fiind declarat în 1962 rezervaţie naturală de tip geologic cu o suprafaţă totală de 2,5 hectare. Coloanele au o înălţime cuprinsă între zece şi 15 metri şi s-au format ca urmare a răcirii rapide a lavei vulcanice ce urca spre suprafață. Practic, scurgerile de lavă au format trei praguri distincte: baza ce conţine coloane scurte, până la doi metri, cu secţiuni hexagonale de 40-60 de cm, mijlocul include coloane lungi şi mai groase, iar deasupra există un orizont cu scorii bazaltice şi piroclastite.Dacă despre coloane s-a mai vorbit şi se mai vorbeşte, o adevărată ,,minune” de care parcă nimeni nu a auzit este „Lacul de smarald”, aflat la niciun kilometru distanţă. Despre el nu există referiri în pliantele turistice şi nici călătorii nu se abat din calea lor pentru a-l vizita. Are o culoare care se aseamănă cu un smarald şlefuit, iar altitudinea de la care îl priveşti, aflat fiind într-o formaţiune ce seamănă a vulcan străvechi, te face să îţi închipui că prin el poţi pătrunde în altă lume. De fapt, ai visat vreodată să ajungi pe Lună? Eu mi-am imaginat de multe ori cum ar fi dacă aş ajunge să văd în realitate peisajul lunar, iar vulcanul de la Racoș are ceva din misterul selenar. Vulcanul și zona înconjurătoare acestuia reprezintă ultimele activități vulcanice de pe teritoriul României, spun specialiștii. Aici sunt rezultatele ultimelor erupții bazaltice cuaternare ale munților Carpați.În craterul „selenar” veți descoperi straturi de pietriș de culoare neagră, combinate cu culoarea roșie și portocalie. Am identificat cel puțin trei tipuri: piatră ponce, zgură şi bazalte.

Ca și eveniment deosebit, Asociaţia Carpaterra a organizataici mai multe ediții ale „Ziua Pietrei”, eveniment care și-a propus ca scop promovarea comunităţii Racoş şi a Complexului geologic Racoş. În program au fost târg de produse locale, demonstraţii de dans ale celor trei etnii ale localităţii (ansamblurile „Rozmaring”, „Mândruţele” şi „Iubăreţii”), proiecţii succesive ale filmului 3D „Istoria Geoparcului Perşani”, o expoziţie în Castelul Sukosd Bethlen – „Istoria Arheologică a zonei” (dedicată săpăturilor arheologice desfăşurate la Racoş, la Tipia Ormenişului, între anii 1980 – 2010), ateliere pentru copii, demonstraţii de cioplit şi sculptat în piatră, tir cu arcul, excursii ghidate în Complexul Geologic Racoş şi un spectacol de teatru. Surpriza evenimentului din anul 2018 a fost un recital de operă în vulcanul stins, având printre protagonişti nume cunoscute ale Operei din Braşov. Pe 4 august 2018, Opera Brașov s-a „mutat” în vulcanul roşiatic din Complexul Geologic Racoş, unde Sonia Hazarian (mezzosoprană), Liviu Iftene (tenor), Sena Ducariu (pianistă) și Izabela Dicu (vioară, elevă a Liceului „Tudor Ciortea“) au încercat să ne ducă cu gândul la vremurile aflate cu milioane de ani în urmă, atunci când au avut loc primele erupţii vulcanice în această zonă.

Dar iată, pe sfârșit de pandemie, în primăvara anului 2021,  Vulcanul stins de la Racoș (jud. Brașov), a devenit din nou „activ”. A fost ales ca locația ideală pentru serialul „Django”, cea mai mare producție internațională de televiziune realizată în țara noastră, din toate timpurile, și una dintre cele mai mari producții cinematografice după „Cold Mountain”. Pentru filmări, cineaștii străini au ales, din nou, România. Django este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România). Toate acestea ne-au fost spuse de către Andrei Boncea, producător și partener Frame Film. Serialul Django, inspirat din clasicului western italian cu același nume, din 1966, va fi filmat la vulcanul de la Racoș, începând cu data de 10 mai. Până în primăvara anului 2022 craterul din Racoș nu va putea fi vizitat. Aici se filmează. Trecut și viitor, iată coordonatele pe care trebuie să desfășurăm  ceea ce ne oferă prezentul. O istorie de milioane de ani (trecut) „implicată” într-un film artistic (prezent) ce se va constitui singur într-un succes (viitor). „Django” din Racoș va fi …mai special! Iar noi vom vizita craterul din Racoș, adăugând la misterul său selenar și faptul că a fost ales platou de filmare pentru o asemenea producție cinematografică mondială. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*