Stâncile Franz Joseph din Sinaia – punct de belvedere și istorie

Printre obiectivele mai puțin cunoscute ce pot fi vizitate în cunoscuta stațiune montană Sinaia, la șapte kilometri de centrul orașului, se află și Stâncile Franz Joseph. La doar câteva minute de mers de la Stâna Regală (Poiana Regală) se găsesc, la 1.299 de metri altitudine, două stânci ce poartă numele unui fost împărat al Austro-Ungariei: Franz Joseph. Cele două formațiuni muntoase au fost amenajate la cererea regelui Carol I în anul 1896, cu prilejul vizitei de trei zile pe care liderul austriac urma să o întreprindă în toamna anului respectiv în Regatul României, cu ocazia inaugurării Porților de Fier I. Deși unele surse susțin că stâncile ar fi fost amenajate în 1897, este puțin probabilă această dată, întrucât Franz Joseph al Austriei călătorea cu mare dificultate și, mai mult, deja venise pe meleagurile românești în toamna anului precedent și discutase cu regele Carol I diverse aspecte politice. Aici, la sinaia, vârful plat al uneia dintre stânci a fost amenajat ca loc de servire a mesei în aer liber, iar cea de-a doua ca punct de belvedere, de unde se poate cuprinde cu privirea mare parte din Valea Superioară a Prahovei, într-o panoramă de neuitat.

Accesul pe „Stâncile Franz Joseph” a fost facilitat de numeroase trepte și balustrade, construite cu acestă ocazie. Pentru ce a oferit Carol I acest „dar” împărătesc? În primul rând, presa vremii se referea la aderarea României la Tripla Alianță din 1883, din care mai făceau parte și Germania, Italia și, bineînțeles, Austro-Ungaria. Un alt aspect ar fi fost proiectul cunoscut sub numele „Porțile de Fier I” prin care se urmărea transformarea sectorului de Dunăre dintre Baziaș și Turnu-Severin în canal navigabil. În anul 1896, la Orșova, Franz Joseph al Austriei inaugurează acest canal, împreună cu regele Carol I al României și Alexandru I al Serbiei. Ce însemna sectorul Baziaș-Turnu-Severin? În primul rând, cheltuieli enorme din partea statului maghiar, aproximativ 20 milioane de florini (un palat cu 4-5 etaje costa, la acea vreme, circa 6.000-7.000 de florini). În al doilea rând, Imperiul a investit și multă forță de muncă. Pentru noi, ca și pentru alte state cu acces la Dunăre, însemna doar comerț și dezvoltare. După vizita Împăratului Austro-Ungariei Franz-Joseph, în cinstea ospățului ce s-a dat aici, Regele României Carol I decide să amenajeze aceste stânci din Munții Bucegi, care să-i poarte numele împăratului. Poiana Regală şi Stâncile Franz Joseph au devenit astfel locurile preferate de Carol I şi Regina Maria pentru plimbări şi petreceri câmpeneşti.

La baza  Stâncilor Franz Joseph a fost montat în stâncă un basorelief care să amintească de acest eveniment regal. Lucrarea turnată în bronz reprezintă în stânga efigia din profil a Împăratului Franz-Joseph, iar la dreapta efigiile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta. În partea inferioară sunt redate două mâini împreunate – simbolul prieteniei celor două state (România și Austro-Ungaria), iar de o parte și de alta, scuturile heraldice ale acestora. Basorelieful original se poate observa fixat în peretele stâncii, iar o reproducere a acestuia poate fi văzută de doritori în Sala Stâncile Franz-Joseph din cadrul Castelului Știrbey, ce adăpostește Muzeul din Sinaia.

Această zonă turistică din Sinaia a fost redescoperită după Revoluţie, iar acum, poiana are acelaşi farmec ca odinioară. La cabana din Poiana Stânii, reamenajată, se poate înnopta şi se poate mânca foarte bine. Traseul de aproximativ 3,5 km către Poiana Stânii porneşte din zona parcului Dimitrie Ghica din Sinaia, după treptele care pornesc din faţa gării, şerpuieşte pe strada Furnica, trece de Mănăstirea Sinaia, urmează drumul către Cota 1400 şi se desprinde la dreapta (marcaj bandă albastră), după Centrul de pregătire al Jandarmilor Montani. Şi accesul auto este uşor, fiind indicatoare pe traseu şi, potrivit administratorilor de la cabana Stâna Regală, se poate urca cu orice mașină. Se poate ajunge şi pe Poteca Regală, amenajată din piatră cubică şi balustrade din lemn pe timpul lui Carol I, un traseu extrem de frumos, care merge prin pădure. În imediata apropiere a cabanei, pe drumul din pădure sunt şi stâncile Franz Joseph, uşor de recunoscut după amenajarea de care au avut parte, respectiv paltformele, scările şi balustradele.  Stâncile Stâncile Franz-Joseph se constituie în unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere de pe Valea Prahovei. Panorama aflată la mare altitudine oferă o privelişte ameţitoare asupra întregii văi a Prahovei, între Poiana Ţapului şi Sinaia. Odată ajunși aici veți îmbrățișa linia orizontului ce se pierde peste înălțimile montane și veți avea un sentiment de libertate regală. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*