Ați văzut cum lumânările se sting?

Ați oprit vreodată un polițist pe stradă pentru a-l ruga să vă indice drumul către o adresă pe care nu reușeați să o găsiți singur, fie că era vorba de un magazin sau de o stradă oarecare? Vi s-a întâmplat ca acesta, după ce s-au uitat lung la dvs. și v-a cercetat cu neîncredere din cap până în picioare să vă răspundă aspru și aproape răstit că nu știe, că ați trecut de adresa respectivă sau că se află mai încolo și, mai bine, să întrebați pe altcineva?

Dar într-o secție de poliție ați intrat vreodată ca să vă schimbați buletinul, să anunțați o avarie la mașină rezultată în urma unei ciocniri cu un alt autovehicul sau să reclamați un furt? Ați fost ignorat timp îndelungat, lăsat să așteptați fără nici o explicație, tratat de sus, vi s-au cerut într-un târziu explicații pe un ton exasperat, contrariat, enervat și aproape răstit, că te-ai găsit și tu să vii cu astfel de probleme, când ei, polițiști, sunt până peste cap de ocupați, iar adresarea către dvs. a fost, bineînțeles la singular, pentru că ei sunt șefii, ei pot să te amendeze și chiar să te rețină dacă vor și li se pare ceva suspect la dvs., în comportament, sau în priviri?

Dar într-un spital sau clinică sau policlinică ați fost vreodată? Ați fost. Și ați văzut îngâmfarea și disprețul din privirile medicilor și asistentelor, pentru că ei erau cu toții sănătoși tun, iar dumneavoastră erați cel bolnav și prăpădit, iar ca să vă faceți bine depindeați de bunăvoința și de îndemânarea lor? Ați văzut că intrările în clădire pentru personalul medical sunt diferite față de intrările pentru cei care îi plătesc, adică pentru bolnavi? Nu vă mai întreb de câte ori ați ieșit dintr-o astfel de instituție fără să fi lăsat acolo un cât de mic ciubuc, iar dacă acesta era considerat într-adevăr prea mic mai plecați de acolo și cu amărăciunea unui gest de lehamite și cu apăsarea unei priviri dezgustate din partea slujitorilor lui Esculap.

Dar la primărie sau la plata unor impozite sau taxe ați fost? Ați stat acolo până vi s-a urât ca să aflați că mai trebuia să aduceți nu știu ce acte și că mai trebuia să completați nu știu ce formular nou care ieșise tocmai acum câteva zile? Dar pe face-book ați intrat vreodată să vedeți cum își vorbesc oamenii între ei, cum toți le știu pe toate și restul sunt niște proști, tâmpiți, idioți și nesimțiți? Dar campaniile electorale le-ați urmărit cât de cât? Altceva decât acuzații, jigniri, minciuni, mahalagisme și scandaluri ați reținut?

Vă uitați la televizor uneori pe canalele de știri? Ați aflat de femeia arsă, înjunghiată, de fetele violate și vândute, despre descinderile polițiștilor de la DNA la nuștiuce adresă, despre moartea unei cântărețe de manele, a unei ghicitoare din Ferentari, a unui mare interlop, ”regele interlopilor”, despre operația de sâni nereușită a vedetei porno cea mai cunoscută, despre divorțul anului, despre accidentul de pe DN1, despre inundațiile care au lăsat pe drumuri familii întregi, despre legile votate de parlament și nerespectate de executiv pentru că ”nu sunt bani”, despre incendiul de la Izvorani, despre morții de Covid, despre infectații cu Covid, despre asimptomaticii de Covid, despre paturile lipsă din spitale, despre alegeri, despre restricțiile de circulație, de reuniuni și de petreceri, despre interdicțiile de a merge la școală, la teatru, la biserică, în parcuri, în piață și iarăși despre morții de Covid?

Ați văzut cum siluete fantomatice se feresc noaptea de-a lungul zidurilor de teamă să nu îi dibuie vigilența poliției care, plecată de la posturile ei de veghe pentru liniștea și siguranța orașului, s-au mutat pe străzi să vă prindă în flagrant fără mască sau fără declarație scrisă?

Ați văzut cât și cum se minte cu nerușinare? Ați văzut cât și cum se fură? Cum se fură alegerile, cum vi se spune că ce ați văzut la televizor nu este adevărat, că cei care vânturau sacii cu voturi sunt de fapt niște oameni de bine, neprihăniți și neînțeleși, calomniați de dușmanii democrației și de oponenții inițiativelor sănătoase? Ați văzut cum se distruge o țară, o economie, o cultură, o istorie, o civilizație, o morală, cum se moare de boli, de frică, de nepăsare, de invidie, de prostie, de sărăcie, de ticăloșie? Cum lumea a ajuns să fugă de doctori și de spitale ca dracul de tămâie, că dacă te-au prins înăuntru te încuie și nu-ți mai dau drumul decât în iad? Ați văzut cum stau cu seringile scoase în porțile caselor și sanatoriilor așteptând cu nerăbdare serul care e anunțat că vine din laboratoarele străine? Ați văzut că unii bolnavi cronici, nemaiavând încotro, se hotărăsc să se ducă la spital, dar află cu surprindere că pentru ei spitalele-s închise? Că singura și ultima lor speranță care le rămâne este biserica, dar nici aici nu pot intra pentru că porțile sunt păzite de zbirii poliției și jandarmeriei asmuțiți de mai marii zilei.

Ați văzut sau vi se pare?

Pe străzi salvarea țipă disperat. La semafor trece pe roșu și țipă-ntr-una. O ia pe contrasens și țipă. Mașinile se dau de-o parte să îi facă loc și pe trotuare trecătorii își fac cruce. Ajunge la spital salvarea unde, în curte, alte salvări sosite înaintea ei așteaptă. Stau cu luminile aprinse care se învârtesc în liniște deasupra cabinelor și așteaptă. La Unitatea de Primiri Urgențe (U.P.U.) nu e nimeni. Se așteaptă ca cineva să vină să preia bolnavii de Covid din salvări, să-i ducă în saloane să îi vindece și să-i repună pe picioare. Dar nu vine nimeni. Deodată, la un etaj se aude o explozie și apoi flăcările țâșnesc pe geamurile făcute țăndări. Incendiu! Bolnavii din spital ard! Întinși pe spate, în paturi și cu aparatele de respirat la gură, ard. Sunt singuri. Personalul medical nu e. Ba nu, e un singur medic care, sărit de pe fix, sare să scoată din flăcări bolnavii și arde și el. Cei rămași să aștepte în salvări, în seara aceasta au scăpat.

În biserica de-alături lumânările topite până la bază se sting suflate de vânt ca niște mucuri de țigară împrăștiate într-o scrumieră murdară? Alte lumânări se îndoaie, ard cu capul în jos și se sting sufocate de propria ceară, altele cad drepte și țepene pe nisipul în care nu au fost bine înfipte?

Ați văzut cum lumânările se sting? Ați văzut sau vi se pare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*