Ambarcaţiune miniaturală de lut, veche de 7000 de ani, descoperită la Tărtăria

Când auzim de Tărtăria (jud. Alba), gândul ne poartă către descoperirea în anul 1961 a celor trei tăblițe de lut controversate cu prima scriere pictografică din lume. În decursul timpului, situl arheologic de la Tărtăria a mai furnizat şi alte artefacte interesante, unele dintre ele aflate în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Un astfel de exemplu este o ambarcaţiune miniaturală descoperită aici în anul 1989.  „La o primă vedere piesa pare destul de modestă, atât ca dimensiuni cât și ca material, este lucrată din lut ars. În realitate este o descoperire cu semnificații deosebite și care este încă necunoscută specialiștilor. Piesa nu a fost încă publicată, nu a intrat în circuitul științific. A fost descoperită într-un loc faimos, așezarea neolitică de la Tărtăria, cunoscută mai ales pentru celebrele tăblițe cu scriere pictografică descoperite de arheologul Nicolae Vlasa”, a declarat conf. univ. dr. Horea Ciugudean, cercetător la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Piesa aparţine unei categorii foarte rare de obiecte, respectiv reprezentărilor miniaturale de ambarcaţiuni preistorice. Asemenea piese constituie mărturii indirecte privind practicarea navigaţiei în urmă cu mai multe milenii şi oferă totodată informaţii referitoare la tipurile de ambarcaţiuni care erau folosite.   În general, specialiştii consideră că primele ambarcaţiuni au fost simple trunchiuri de copac, pe care omul preistoric le-a pus să plutească pentru a traversa cursurile de apă, ulterior acestea fiind scobite cu ajutorul unor unelte din piatră şi apoi metal, fiind realizate astfel aşa-numitele monoxile. Acestea ofereau posibilităţi sporite de transport şi puteau fi manevrate mai uşor cu ajutorul vâslelor. Cea mai veche monoxilă descoperită până în prezent provine din Asia, de pe teritoriul Coreei şi are peste 8000 de ani. În Europa exemplare conservate din lemn au fost descoperite pe teritoriul Germaniei şi Olandei, ele datând din perioada neolitică şi având peste 6000 de ani vechime. Recent au fost descoperite nu mai puţin de opt monoxile din epoca bronzului pe teritoriul Marii Britanii, la Peterborough, cea mai lungă dintre ele măsurând aproape 9 m. Exemplarele descoperite până în prezent pe teritoriul ţării noastre nu au fost din păcate datate prin metoda radiocarbon şi sunt considerate toate mai recente, din epoca medievală. Ambarcaţiuni miniaturale, realizate din lut, lemn sau metal, au fost descoperite începând din neolitic şi continuând apoi cu epoca bronzului pe un spaţiu vast, din Orientul Apropiat până în Europa apuseană. Ele reprezintă fie simple bărci, fie ambarcaţiuni mai complicate, inclusiv nave cu pânze, care navigau pe Marea Mediterană sau Marea Roşie. Binecunoscute sunt mai ales modelele de ambarcaţiuni din lemn descoperite în mormintele faraonilor sau înalţilor demnitari din Egiptul Antic.

Merită însă amintită şi ambarcaţiunea miniaturală din argint descoperită în Orientul Apropiat, într-unul dintre mormintele regale de la Ur. Cele mai numeroase sunt însă modelele lucrate din lut, aşa cum este şi piesa descoperită la Tărtăria. Asemenea piese mai sunt cunoscute pe teritoriul României în aria culturilor Cucuteni sau Gumelniţa. Deşi se păstrează sub formă fragmentară, respectiv doar prova, este foarte probabil ca ambarcaţiunea miniaturală de la Tărtăria să reproducă o barcă de tip monoxilă cu fund plat. Asemenea monoxile au fost descoperite în lacul Bracciano din Italia, datând din mileniul VI î.Hr., precum şi pe teritoriul Germaniei, din mileniul V î.Hr.. Modelul de barcă de la Tărtăria dovedeşte practicarea navigaţiei pe cursul Mureşului, fie că aceasta se făcea pentru pescuit, fie pentru transportul mai uşor al anumitor mărfuri. Trebuie însă subliniat faptul că purtătorii civilizaţiei de tip Turdaş, cei care au inventat şi un sistem rudimentar de scriere, nu au cunoscut doar ambarcaţiunile simple de tip monoxilă. Descoperitorul celebrelor tăbliţe de la Tărtăria, arheologul Nicolae Vlassa, a publicat în 1970 un fragment de vas din lut descoperit într-o aşezare aparţinând aceleiaşi civilizaţii, cercetată în centrul Clujului. Pe fundul acestui vas este incizată silueta unei ambarcaţiuni cu pânze, distingându-se clar catargul, dubla velatură triunghiulară şi vâslele. Prin prisma cunoştinţelor actuale, se poate afirma că ambarcaţiunea miniaturală de la Tărtăria reprezintă cea mai veche descoperire de acest gen cunoscută până în prezent pe teritoriul ţării noastre, apartenenţa sa la cultura Turdaş asigurându-i datarea spre finalul mileniului VI î.Hr., respectiv circa 7000 de ani.

Semnalate atât de timpuriu în istoria umanității, ambarcațiunile au fost cele care au „grăbit” umanitatea în drumul ei către civilizație și socializare. Purtate de ape, ele au condus oamenii către destinații îndepărtate, au răspândit cultura și au susținut comerțul de început. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*