În iubirea noastră faţă de municipiul Cluj-Napoca, a noastră şi a strămoşilor noştri, este inclusă afluenţa mare a ţăranilor români, desigur şi maghiari, din Evul Mediu până la noi, cu produse de schimb numeroase, agricole în principal, pentru a-şi cumpăra unelte şi alte produse meşteşugăreşti şi industriale. Apoi, din secolul al XVII-lea începând, dar mai cu seamă din secolul următor, Clujul este asaltat de numeroşi tineri români studenţi la Liceul Iezuit, apoi Piarist de pe actuala stradă Kogălniceanu, iar din 1872 la Universitatea maghiară din Cluj, respectiv din 1919 la Universitatea românească din această frumoasă urbe. Clujul face parte, aşadar, din tezaurul nostru românesc de iubire pentru viaţa urbană, de secole, aşa cum este iubit, pe bună dreptate, şi de saşi/germani, maghiari, evrei şi de alte etnii. Deşi o intuiam drept o lume minunată, viaţa Clujului interbelic, cu personalităţile ei, nu are până în prezent un album prin care să o putem cunoaşte. Un Cluj fără importanta secţiune istorică interbelică, bine şi clar vizualizată, cu pietrele de temelie care s-au pus atunci marilor instituţii româneşti, este condamnabil de sărac. Astfel am început să adun numeroase imagini din Clujul interbelic şi am realizat un Album în publicaţia „Oraşul. Revistă de cultură urbană” de la Cluj, director fiind arhitectul Ionel Vitoc.
Albumul este publicat pe două pagini color în fiecare număr, în serial, ajuns în prezent la numărul XXVII, deci în total sunt 54 de pagini. Mai am încă multe imagini şi împreună va ieşi o carte-album pe această temă. Realizarea este cu adevărat o bucurie spirituală luminoasă, pentru că se reînvie Clujul din timpul României Mari, un adevărat miracol al victoriilor româneşti, al voinţei naţionale eliberate de jugul de fier al opresiunii ungare, dar, în interbelic, fără a se răspunde cu aceeaşi măsură contra populaţiei de altă etnie din oraş, astfel că maghiarii, saşii/germanii, evreii şi ceilalţi locuitori s-au bucurat de toate libertăţile democraţiei româneşti de atunci, şi-au continuat învăţământul în limba maternă, cultele religioase, şi-au dezvoltat cultura: teatrul, tipăriturile, instituţiile asociaţioniste, organizarea economică, participarea la viaţa politică etc.
Românii au pus bazele marilor instituţii academice, ştiinţifice şi culturale, personalităţi de mare anvergură au ajuns la Universitatea românească din Cluj, s-au pus bazele clinicilor importante care să slujească sănătatea populaţiei, s-au înfiinţat Teatrul şi Opera Română, Academia de Muzică secţia română, Muzeul Limbii Române, Academia de Ştiinţe Agricole, Episcopia Ortodoxă, Episcopia Greco-Catolică va veni în anii `30 de la Gherla la Cluj, Grădina Botanică, instituţii judecătoreşti, şcoli şi licee, instituţia Arhivele Transilvaniei, s-au afirmat personalităţi de seamă ale Clujului. Să amintim spre ce ne putem îndrepta privirea spre Clujul interbelic prin Album: imagini color care reconstituie faţa oraşului de atunci, cu Piaţa Unirii şi străzi importante, biserici din oraş, construcţii noi (Catedrala Ortodoxă, Casa Universitarilor, Casa Asigurărilor Sociale, Complexul Sportiv „Iuliu Haţieganu”, Muzeul Botanic din Grădina Botanică, magazinul „Sora” etc. ), imagini cu momente culturale: maialul braşovenilor, serata de la casa Coriolan Tătaru, cu mari personalităţi în grup, orchestra Conservatorului Maghiar de Muzică, savantul francez Paul Montel la Cluj într-un grup de doamne în costume populare româneşti, grup cu profesorii fondatori ai Universităţii, vizita parlamentarei britanice antirevizioniste ducesa d`Athol, Congresul Femeilor Române, Corul academiei Ortodoxe, grup cu primii chirurgic români din Transilvania, balul Societăţii Triunghiul Albastru, un bal al societăţii maghiare a Clujului, voluntari din Mica Antantă la Cluj, compozitorul Pietro Mascagni, autorul „Cavaleriei Rusticana” într-un grup de la Opera Română, cu Mimi Nestorescu, istoricul Charles Diehl de la Sorbona primit în gara Cluj, apoi mari personalităţi româneşti: Lucian Blaga, Sextil Puşcariu, Iuliu Maniu, Iuliu Haţieganu, episcopul ortodox Nicolae Ivan, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, Silviu Dragomir, Nicolae Drăganu – prof. univ. şi primar, Gheorghe Dima, Tase Demian într-un grup cu Emil Isac şi Ferenczy Gyorgy, Victor Deleu – primar, George Calboreanu – tânăr actor la Cluj, Ion Marin Sadoveanu şi Victor Eftimiu – tineri directori ai Teatrului Naţional din Cluj, Jean Bobescu, Gheorghe Bilaşcu, Alexandru Borza, Alma Mohora-Popovici, Magda Mohora, Ion Agârbiceanu, Emil Haţieganu, Constantin Daicoviciu, Octavian Goga şi o altă întreagă pleiadă de oameni mari interbelici.
Personalităţi maghiare şi evreieşti sunt incluse: poetul Remenyik Sandor, cineastul şi actorul Janovics Jeno, actriţa Poor Lili, dirijorul Zsizsmann Rezso, actriţa Somogy Emy, tenismena Kovacs Iren, poetul Tamasi Aron, prelatul papal Hirschler Jozsef etc. Simpla înşiruire a acestor puţine imagini amintite aici vorbeşte mult de demnitatea şi seriozitatea lumii interbelice clujene a României Mari.
Lasă un răspuns