În luna martie 2019, la Aricești – Rahtivani (jud. Prahova), a fost descoperit un mormânt turanic în care se afla un individ adult și resturile unui cal, dar și un clopoțel din bronz (sec. XI-XIII d.Hr.), un mormânt de copil din epoca bronzului atribuit comunităților Yamnaya (3000-2500 î.Hr.) și o așezare din epoca bronzului, cultura Cernavodă II (3300-3100 î.Hr.). Ariceștii Rahtivani este o comună în județul Prahova din Muntenia, formată din satele Ariceștii Rahtivani (reședința), Buda, Nedelea, Stoenești și Târgșoru Nou. Comuna este situată în vestul județului, pe malul stâng al Prahovei, la nord-vest de municipiul Ploiești. Este străbătută de șoseaua națională DN72, care leagă Ploieștiul de Târgoviște. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate. Numele de Aricești – Rahtivani a fost luat spre a se diferenția de comuna Aricești – Zeletin (jud. Prahova) aflată în estul județului, în zona Subcarpaților de Curbură, aproape de limita cu județul Buzău.
Comuna Ariceștii Zeletin (în trecut, doar Aricești) este o comună formată doar din satele Albinari și Ariceștii Zeletin (reședința). Colectivul de cercetare ce a luat parte la săpăturile arheologice din teren a fost format din arh. Alin Frînculeasa, arhg. Octav Negrea și restauratorul Claudia Dumitrescu din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Au mai participat la cercetări arhg. Daniel Garvăn, argh. Roxana Munteanu de la Muzeul Județean Buzău și arhg. Eugen Paveleț de la Direcția Județeană pentru Cultură Prahova.
În mormântul turanic au fost descoperite scheletul unui individ adult și resturile unui cal (obiceiul acestor populații de a trăi mai mult călare, aflate mai mult în mișcare, le făcea să „treacă” și dincolo de moarte tot împreună cu cel mai bun prieten și tovarăș al lor: calul), dar și un clopoțel din bronz (sec. XI-XIII d.Hr.; clopoțelul ca semnalizator al unei apariții, dar și ca podoabă a harnașamentului cabalin). Dintre populaţiile turanice care au pătruns în regiunile de la est de Carpaţi, cel mai important rol l-au avut pecenegii şi cumanii, care au dominat acest spaţiu începând cu secolul X şi până la invazia mongolă din 1241. Cercetările de suprafaţă şi săpăturile arheologice efectuate în ultimele decenii au dus la acumularea unui material arheologic bogat, care a permis abordarea unor aspecte complexe ale vieţii turanicilor în jumătatea sudică a Moldovei (surse: wikipedia.org; ceeol:com; prahova-news; republikanews.ro, stiricurate.ro). În acest context, articolul de faţă nu doreşte decât să semnaleze un nou mormânt turanic, „împins” în zona subcarpatică de stilul de viață migrator al acestor populații. Aceste cercetări vin să completeze o serie numeroasă de descoperiri realizate în ultimii ani de arheologii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova în localitățile Ariceștii-Rahtivani, Blejoi, Păulești, Strejnicu, Târgșoru Vechi, Nedelea și Ploiești. (G.V.G.)
Lasă un răspuns