„Adolf”, fräulein și averea….

Cică încă de anul trecut au venit patru hăndrălăi să-i ia lui mustața! Dar se pare că el era cel nehotărât dacă să dispară ori nu! Dacă merita să se facă nevăzut după ceilalți golani, fugiți ori „rătăciți”, ai PSD-ului! Să lase în urmă tot ce avea mai bun! Și nu atât averea, case, bani și mașini, căci ălea sunt nimicuri, ci preșurile îmbâcsite de megalomanie, pe care le-au „suluit” în capul lui clicile, epigonii, ariviștii, cu toții având norme de edicturi de mulțumire la picioarele lui.

Bani găsea și pe insula retragerii sale! Dar ar fi trebuit să trăiască tot restul vieții într-un mare anonimat. Or, a stat el atât „în spate”, a îndurat și s-a lăsat călcat în picioare, a răbdat până a fost racolat pentru a ajunge „cineva”, pentru a dispărea acum pe „valuri” pe unde s-a scobit harta pârnăiașilor din grupul politic organizat al (răs)fugiților din PSD?!… Chiar așa?…

A luptat epic, nu pentru bani, că pe ăia îi avea deja la dospit, înmulțiți și tezaurizați, ci pentru renumele lui! A muncit pentru preamăririle venite dinspre grupul politic organizat, pentru a se îmbăta cu dăruirile înspumate din saliva gurilor libidinoase ale slugoilor, pentru cuvintele de laudă ale feluriților lipicioși de fruntea-i bombată, a ștergătorilor de bonteuri pentru țăranii urcați pe divan, pentru a renunța la tot?!

Or, cum să se lase „asasinat”? Politic dar și pe persoană fizică… Poate doar să fii fost martirizat pe eșichierul partidului! Să rămână social-democrații cu mustața de pe chipul de lut. Sau poate nu era încă pregătit să iasă din scenă… Măcar câteva pahare în plus de laude! Măcar câteva troace cu lături politice revărsate pe la gurile haznalelor TV! Sau poate nu o avea încă alături pe fräulein aia a lui. Poate nu o convinsese că el este… „alesul”! Și numai el o va „elibera” din sărăcie (Fugi fato, fugi, că asta e nebun și te ia cu el în piramida megalomaniei!).

Și au venit patru să-l „aranjeze”. Și se prea poate chiar să fi venit… Mai ales că s-au ivit la ceva timp după ce a fost el la zidul plângerii, unde i s-a stabilit „plapuma” („Atât mai tragi de ea, apoi dispari!”). Iar scenariul trebuia doar cusut pe la petice, semnăturile unor haimanale la un luxos hotel din București fiind, nu-i așa?!, dovada tocmirii unui asasinat pe capul lui Livache (dar cine are nevoie de tărtăcuța aia a lui?!). Iar ăia au venit… dar nu l-au nimerit. Că de găsit, se jură Livache, l-au găsit. I-a văzut el cum îl… vedeau! Cică se uitau fix la el (dar asta face o țară întreagă, măi Livache!)

Sigur, nimic din imbecilitățile perorate acum de „adolf” nu sunt gratuite. Și nici nu face pe nebunul (nu că ar avea cumva nevoie!). Dar știe că mai are o singură ieșire: cea din politică. Unde va intra apoi, aparent, depinde doar de el. Fie va merge la „măzeriada” borfașilor politici ai PSD, și dispare, fie va sta cu pieptul (vărgat) înainte și spatele (la fel de dungat!) la perete!

Ar mai fi însă o ieșire… Pe care consultanții evrei nu au luat-o în calcul. Că nu se gândeau că țăranul se aruncă de pe divan, nu pentru o muiere, ci pentru criza lui de personalitate. Nu și-au închipuit că Livache ar distruge toate protocoalele în șase colțuri visând la el ca la un mit! Mai ales că există și dovezi despre oamenii răi (șoroșisti și totuși nu!), care au fost tocmiți să-l taie: declarațiile lui de la latrina TV!

Acum înțelegem cu adevărat și fețele transfigurate ale unor social-democrați. Au priceput cât de nebun (și nu din ăla de șah) e de fapt nebunul! Iar mâine-poimâine, Livache o să spună că d’ aia a gazat și piața: că veniseră racheții diasporeni să-l asasineze!

Oricum, s-ar putea să asistăm la o schimbare  de plan… Că nu ‘geaba i-au bătut jandarmii pe evreii ăia din taxi. Și să nu înceapă acum să-i alerge pe ăștia! Nu că ne-ar părea rău, dar ne bagă „adolf” într-un scandal imens, doar să-i „ardă” pe ăia și să-și acopere el plecarea (de la sau dintre noi, asta rămâne de văzut!)…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*