Aici a fost o mică moară, acum este… Moara Vlăsiei

Numele acesta vine de la o moară, ca instalație tehnică pusă în mișcare de forța apei, ce transformă grânele în mălaiul și făina necesare traiului zilnic din gospodăria țărănească. Moara, prin procesul de sfărâmare „o-moară” cumva sămânța fecundă a bobului și o redă apoi, cernută gata, numai bună pentru prepararea produselor de panificație. Comuna ce poartă acest nume se află în nordul județului Ilfov, pe malul drept al râului Cociovaliștea, într-o locație ce poartă încă amintirea impresionanților codrii milenari ai Vlăsiei.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Căciulați, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă (fostul nume al satului Moara Vlăsiei), Pășcani și Pârlita, având în total 2058 de locuitori și 490 de case. În comună funcționau două mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, două școli mixte și cinci biserici. În 1925, comuna este atestată ca parte a plășii Băneasa din același județ, formată din satele Căciulați, Canela, Moara Săracă și Pășcani. În 1950, comuna Căciulați a devenit reședința raionului Căciulați din regiunea București, statut pe care l-a avut până în 1960, când raionul a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a devenit parte a nou-reînființatului județ Ilfov; cu această ocazie, satele Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit Moara Vlăsiei, și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia. O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov actual.

Cinci obiective din comuna Moara Vlăsiei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt clasificate ca situri arheologice. Cel de la Căciulați se află în zona drumului de acces spre pădurea Pașcani și în capetele de est și vest ale pădurii, pe malul stâng al Cociovaliștei, și cuprinde trei așezări din Epoca Bronzului (din care una atribuită culturii Tei, faza V), una din secolele al II-lea – al III-lea e.n., una din secolele al IX-lea–al X-lea și una din secolul al X-lea. Al doilea sit, din zona pădurii Surlari, cuprinde o așezare din secolele al II-lea–al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea–al X-lea. Situl de la Moara Vlăsiei, aflat la limita cu comuna Gruiu, cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n., una din secolul al X-lea și una medievală. Un monument din comună este clasificat ca monument de arhitectură și anume ansamblul fostului palat Alexandru Ghica din Căciulați, datând de la începutul secolului al XIX-lea și cuprinzând palatul propriu-zis, parcul, biserica „Adormirea Maicii Domnului” și o capelă. Un al treilea monument istoric este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1925 și clasificat ca „monument de for public”.

O clădire impozantă este „Palatul Familiei Ghica”, situat în satul Căciulați pe strada Principală. În jurul palatului se desfășoară un mnunat parc, o terasă exterioară, o grădină și un lac. Clădire în stil romantic de factură neoclasică, ridicată între anii 1830-1834 de către Dimitrie Ghika și fiul acestuia, domnitorul Țării Românești Alexandru II Ghika, Palatul din Căciulați a fost reședința de vară a familiei nobiliare. Cadrul natural de excepție – palatul se află în imediata apropiere a unui lac format de Râul Cociovaliștea, în mijlocul unui vast parc cu arbori seculari – vine să compenseze impresia lăsată de lipsa de interes pentru restaurarea și mai buna punere în valoare a acestui monument istoric. Prin bunăvoința paznicului se mai poate vizita palatul. Unul dintre dormitoare, ce a fost locuit o vreme de Elena Lupescu, soția regelui Carol al-II-lea, mai păstrează și astăzi mobilierul de epocă stil Ludovic XVI și are ceva din atmosfera de altădată. Într-o vizită în interiorul palatului, preumblându-ne prin salonul de recepții „dezbrăcat” astăzi de luxul de odinioară, sau prin apartamentele de la etaj, este lesne să ne imaginăm cum va fi fost cândva: o minune. Aici ne pot ajuta scrierile genealogistului Emanoil Hagi-Mosco (1882-1976) care, printre evocările sale din Bucureștiul de odinioară și împrejurimile capitalei, a făcut și o descriere a acestui palat domnesc atât de drag lui Alexandru II Ghika:

„Console de marmură pe picioare aurite ofereau cofeturile timpului; oglinzi mari pe ambele ziduri laterale profilau eleganța siluetelor, canapele de-a lungul zidurilor și fotolii așezate între ferestrele din fundul sălii pofteau musafirii. În colțurile de lângă ușă, două sobe mari albe din porțelan Meissen, cilindrice, dădeau căldura necesară în timpul iernii. În tavan, două mari policandre, în formă de roată, aurite, lăsau să cadă din numeroasele lor brațe calda lumină a lumânărilor, atât de prielnică obrajilor femeiești”. În imediata apropiere, familia Ghika a ridicat tot în stil neoclasic o biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Palatul Ghica din Caciulati a ajuns în patrimoniul Academiei Române în 1924, ca o donație ce a rezolvat la vremea respectivă divergențele dintre cele trei familii care îl moșteniseră: Blaremberg, Mavrocordat și Filipescu. Marele politician conservator Nicolae Filipescu chiar a locuit aici o vreme.  La instaurarea regimului comunist, între anii 1949-1951, aici a fost sediul securității din zonă. Localnicii vorbesc despre anchete dure, despre torturarea și chiar uciderea celor arestați, aici în clădirile anexe palatului. De altfel, între anii 80 și 90 au fost descoperite în parcul palatului multe schelete, enigma prezenței acestora nefiind dezlegată nici până astăzi.

Pe raza localitati Moara Vlăsiei se află patru biserici – așezăminte creștin – ortodoxe (3 la Moara Vlăsiei și 1 în Căciulați). Una dintre acestea este Biserica ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” – Str. Nordului – Moara Vlăsiei, iar alta este Biserica „Adormirea Maicii Domnului”- Str. Sfânta Maria – Moara Vlăsiei. La Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, aflată pe Str. Sfânta Maria (Moara Vlăsiei), din inscripţia de piatră de deasupra intrării rezultă că „Această sfântă biserică s-a zidit din temelie pe locul vechii biserici de către obştea satului Moara-Săracă, în frunte cu domnul Gheorghe Grigore, în anul 1907-1908 în zilele M.S. Regele Carol I şi ale I.P.P.S. Iosif Gheorghian. Sfinţitu-sa în ziua de 28 decembrie 1908 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica veche, de formă dreptunghiulară, din cărămidă, cu o supafaţă mică, ajunsese a se dărâma, fiind un pericol pentru credincioşi.” O altă biserică este biserica „Adormirea Maicii Domnului”, de pe Str. Eternității (Moara Vlăsiei). Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de lângă Palatul Ghica este situată în satul Căciulați, lângă Palatul Ghica și a fost construită în anul 1832 de Alexandru Ghica Voievod. În anul 1832, când Palatul Ghica încă era în construcție, voievodul Alexandru Ghica (domn al Țării Românești între anii 1834 și 1842) a ridicat și Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, lângă Domeniul Ghica, iar în anul 1890 a fost restaurată de Maria Blaremberg, fapte ce reies din pisania actuală a bisericii. Biserica este înzestrată de către voievodul Alexandru Ghica cu o Evanghelie îmbrăcată în argint cu iconițe din email și de către Maria Blaremberg cu moaște ale Sfinților Mucenici Mina, Cosma, Ilarion cel Mare, Victor, Pantilimon, Dimitriu, Foca, Gheorghe, Trifon, Mamantos, Grigore de Nisa, Haralambie, Sava, Procopie, Demenianos, Nicanoras.

Pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei se află trei monumente ridicate în cinstea Eroilor Neamului Căzuți în Război pentru Apărarea Patriei:  Monumentul Eroilor Neamului (Str. Șos. Eroilor – Unirii, nr.238), Monumentul Eroilor din 1916-1918 – Moara Vlăsiei și Monumentul Eroilor Neamului Căzuți în Război pentru Apărarea Patriei (Șos. Unirii, sat Căciulați). ca și instituții de învățământ aflate pe raza localității Moara Vlăsiei, avem 3 grădinițe și 4 școli: Grădinița nr.1 cu program prelungit-Moara Vlasiei (Șos. Eroilor, nr.101); Grădinița nr. 2 Moara Vlăsiei (program prelungit). Str. Sos Eroilor, nr 279; Grădinița cu program prelungit (Căciulați, Șos. Unirii) și Școala nr. 1 Moara Vlasiei, str. Eroilor Vânători, nr. 127; Școala  Nr.2 Moara Vlasiei  – Adresa: Strada Eroilor, nr.282; Școala nr.3. (Căciulați, Sos. Unirii); Școala Gimnazială Nr.3 „Alexandru Dimitrie Ghica” (Căciulați-Moara Vlăsiei, Str. Șoseaua Unirii). În comună se află o Bibliotecă – Centru de Documentare, cu peste 9000 de volume, la dispozitia întregii commune și situată în incinta Școlii nr. 3 din Căciulați – Moara Vlăsiei „Alexandru Dimitri Ghica”. La aceeași școală ființează Grupul de dansuri populare intitulat sugestiv „Mugurii Vlăsiei” (prof. coord. D-na Uțoi). La aceeași școală cadrele didactice au pornit un proiect de educație prin pictură pe pânză intitulat „Vis și Culoare” (prof. coord. Ioana Florentina). Elevii din Moara Vlăsiei sunt organizați și într-un grup de Cercetași ce în timpul liber se dedică unor cauze nobile. În școlile de aici mai ființează Grupul vocal „Mugurașii” (prof. coord. D-na Grozavu Maria), un Atelier de Quilling (prof.coord. Ioana Florentina și doamna Uțoi), un Cerc de Șah (prof. coord. Domnul Filip Andrei). Dintre elevii talentați și meritorii, menționăm pe Coțoc Adrian, multipremiat pentru fotografie artistic, dar și pasionat de robotică. În localitate mai există un meșter cojocar, pe nume Radu Ion, ce împarte din tainele vechiului său meșteșugul cu elevii din școlile de aici. Ziua comunei se serbează în fiecare an pe 15 iunie, când are loc „Festivalul Vlăsiei”, la care participă întreaga suflare vlăsceană.

Ca înt-un vis fantast al lui Don Quijote, am pornit pe „Rosinanta” de serviciu, spre „a ataca” Moara Vlăsiei, cu armele scriitorului. Spre surpriza mea am întâlnit aici, nu o moară, ci o localitate modernă și  cu locuitori civilizați și minunați. Poate un viitor muzeu al morilor înființat aici, pe Valea Cociovaliștei, ar atrage mai mulți turiși și visători…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*